Fermierii români încep să se uite tot mai mult spre vacile de carne. Motivul: sunt mai profitabile – subvenţia este de 300 de euro pe cap de animal – şi există deficit mare de carne pe piaţă europeană.
Interesul pentru vacile de carne este tot mai mare în România. Chiar dacă numărul crescătorilor este încă mic, nu înseamnă că nu există şi fermieri autohtoni care au deja tradiţie în sector. Doar două exemple: Culiţă Tărâţă, proprietarul TCE 3 Brazi Piatra Neamţ, are o fermă cu 500 de vaci de carne, iar Dimitrie Muscă (Combinatul Agroindustrial Curtici) are un efectiv de circa 150 de animale.

Acestea ar putea însă să constituie şi o sursă importantă de venituri petru fermele mici care nu pot produce lapte conform, în contextul eliminării cotelor la lapte din 2015.
„Rasele de carne sunt mult mai profitabile decât cele de lapte. Au un randament de 65% la tăiere, calitatea cărnii este foarte bună, iar animalele nu sunt pretenţioase deloc la hrană, consumă toate resturile vegetale”, spune Culiţă Tărâţă.

Un avantaj este şi faptul că ritmul de creşte al animalelor este mai rapid, un viţel, de exemplu, poate să ajungă în 18-20 de luni la o greutate de 600-650 de kilograme, spune fermierul. Acesta vinde carnea atât pe piaţa internă, cât şi la export, la preţuri „competitive”. În viu, de exmplu, se ajunge la circa 2,5 euro pe kilogram, adaugă Tărâţă.
O vacă de rasă costă 2.000-2.500 de euro, iar o investiţie într-o fermă de 50 de capete, de exemplu, poate fi amortizată, în 5-6 ani, cu condiţia să ai baza furajeră asigurată, mai ales că furajele s-au scumpit în ultima vreme, mai spune fermierul.

Tărâţă este unul dintre primii investitori locali pe acest segment, primele văcuţe – din rasele Aberdeen Angus şi Simmental – fiind aduse în ţară în urmă cu circa nouă ani.

40 de membri în Asociaţia Crescătorllor de Bovine pentru Carne

În luna martie a acestui an a fost înfiinţată şi o asociaţie a crescătorllor de bovine pentru carne. În prezent, organizaţia are 40 de membri din 10 judeţe, care deţin împreuă un efectiv de circa 2.000 de animale, afirmă Dumitru Grigorean, preşedintele asociaţiei.
Acesta susţine că principalele avataje faţă de vaca de lapte sunt costurile mai mici cu întreţinerea şi forţa de muncă pentru creşterea animalelor, în condiţiile în care şi investiţia este mult mai mică. Mai precis, animalele pot fi ţinute şi în graduri cu „trei pereţi”, pentru că vacile sunt rezistente la frig, chiar şi până la -20 de grade Celsius. Spre deosebire de vacile de lapte, care sunt ţinute în ferme, la cele de carne este chiar recomandabil să fie crescute pe păşune.

Sprijin de 300 de euro pentru o vacă

Grigorean suţine că şi veniturile obţinute de pe urma vacilor de carne sunt mai mari, mai ales că în 2012 crescătorii din zonele defavorizate au primit pentru prima dată au sprijin de 300 de euro pe cap de animal (viţel de opt luni). Un animal de rasă cu certificat de origine, ajuns la vârsta de un an, se vinde pentru reproducţie la un preţ de circa 1.000 de euro.
În acelaşi timp, tăuraşii pentru îngrăşat sunt livraţi în afară, în general, în ţări precum Spania sau Grecia, la un preţ de 3 euro pe kilogramul în viu, adică preţul la care se găseşte kilogramul de carne în România pe rafturile magazinelor. „Din păcate, la noi nu se face o diferenţiere, aşa cum există în Occident, la carne între cea care provine de la vaca de lapte şi cea de la vaca de carne, care e mai bună”, adaugă Grigorean.
Acesta susţine că producătorii locali ar putea să profite de pe urma deficitului de carne de vită de pe piaţa europeană (300.000 tone pe an). În plus, ar putea să-şi găsească loc şi pe piaţa locală, unde aproximativ 80% din consum este asigurat din import. (agrointel.ro)