Miercuri, 5 decembrie, se împlinesc 94 de ani de la un eveniment cutremurător pe care de-a lungul timpului istoriografia contemporană a fost nevoită să-l dosească din diverse motive. Atât de bine l-a făcut pierdut încât astăzi există sute de mii de maramureșeni care habar nu au ce s-a întâmplat în ”joia patimilor”, cum inspirat a numit-o scriitorul Horia Bădescu în extraordinara sa carte cu acest titlu.
Acum 94 de ani, fiind zi de târg, în piața din Târgu Lăpuș s-a adunat o mulțime de români, inclusiv din satele apropiate, pentru a afla ce s-a vorbit și hotărât la Marea Adunare de la Alba Iulia. La un moment dat, ca din senin, asupra românilor s-a abătut o ploaie de gloanțe trasă din puștile ungurilor din Regimentul 39 Debrecen, dar și din cele ale civililor din Târgu Lăpuș ori satele cu populație maghiară din zonă.
Ce a rezultat a fost un adevărat masacru, 24 de români au fost uciși pe loc, alți vreo 50 fiind răniți. Alături de Ip, Trăznea sau Moisei (ca să enumăr doar așezările apropiate de noi), Târgu Lăpuș are tot dreptul să fie așezat în rândul localităților martir ale României, tributul de sânge plătit libertății îndreptățind această recunoaștere.
După 18 ani de la tristul eveniment, în 1936, autoritățile locale au ridicat un monument în amintirea martirilor, un vultur din bronz postat pe un soclu de granit. După revenirea criminalilor la locul faptei odată cu Dictatul de la Viena (1940), monumentul a dispărut, odioșii crezând că astfel vor șterge urmele masacrului. A fost refăcut în alt loc prin 1946, demolat din nou, pentru ca în 1968 să fie, în sfârșit, așezat acolo unde se găsește și astăzi. Din păcate, puțini dintre cei care trec zilnic pe lângă el știu semnificația și mai ales istoria lui.
Am fost recent prin zonă. Peste tot afișe și bannere electorale. Majoritatea decente, în ton cu campaniile care se fac pe la noi, adică cam cum se desfășurau acum trei decenii în Occident. Dintre toate mi-a atras atenția o stranie apariție, cu clop și straie lăpușene. Cu greu mi-am dat seama că este Aiacoboaie Bogdan Eduard, impostorul-candidat al ARD la Senat. Omul ne avertizează că are inimă de lăpușean, dar nici dracul nu are cum să-l creadă.
Bun. De ce mi-am amintiti de bolovanul fără nume, în situația în care am început aceste însemnări cu tragedia de acum 94 de ani? O să mă explic, pentru că lăpușenii trebuie să nu se lase păcăliți. Să vedem cu ce se ocupa Aiacoboaie în urmă cu doi-trei ani. Ne lămurește o știre din presa vremii:
”Consiliul Local Sfântu Gheorghe a decis să cumpere ştiri la postul local de televiziune Klub TV, printr-un contract de furnizare de servicii. În schimbul a 3.000 de lei pe lună, timp de un an, postul TV se obligă, printre altele, la difuzarea de informaţii echidistante legate de activitatea autorităţilor administraţiei publice locale. Hotărârea a fost iniţiată de primarul oraşului, Antal Arpad, în urma unei adrese a societăţii SC Europe Media SRL Cluj-Napoca, care a solicitat sprijin financiar pentru singura televiziune locală din municipiu. Societatea este patronată de Bogdan Eduard Aiacoboaie, fost ziarist, deţinătorul mai multor licenţe de televiziune în Transilvania”.
Desigur că nu-i gaură în cer dacă un român face o afacere cu o administrație locală condusă de unul dintre cei mai radicali primari din România, un șovin iredentist și extremist cum nu găsești în toată pusta ungurească. De ce să nu pună umărul și o coadă de topor la promovarea acțiunilor antiromânești ale cele mai agresive administrații, care solicită direct separarea Ținutului Secuiesc de România?
E bine de știut că Aiacoboaie este cel care a făcut și alte posturi de televiziune în limba maghiară, ca și cum n-ar fi fost suficiente cele vreo 15 de peste Tisa, aduse agresiv în casele tuturor abonaților de firma RDS, controlată de unguri. Astfel, în februarie 2009, CNA a dezbătut solicitarea de licență audioviziulă pentru postul Kolozsvar TV. Licenţa a fost solicitată de S.C. Europe Media SRL Cluj, administrată de actualul candidat la Senat.
“Am o televiziune la Miercurea Ciuc, care se numeşte Szekely TV (Televiziunea Secuilor, n.red.) şi, de curând, am mai cumpărat o altă televiziune în Sfântu Gheorghe, unde va emite din nou Szekely TV. Kolozsvar TV face parte dintr-un proiect mai mare. Va fi o televiziune ce promovează multiculturalismul. Am vrut să fac o televiziune a maghiarilor la Cluj încă din 2006, însă atunci am pierdut la două puncte în favoarea unei alte firme, care nu a reuşit să pună pe picioare proiectul, iar licenţa i-a fost retrasă”, a spus Bogdan Eduard. Pe atunci nu era necesar să-și dezvăluie numele părinților, bunicilor și strămoșilor, adică Aiacoboaie, era mult mai sonor, mai cu ștaif doar Bogdan Eduard.
Am alăturat cele două povești, una despre martiri, cealaltă despre un impostor, pentru că ele sunt legate în timp cu fire nevăzute, dar trainice, în conștiința urmașilor celor uciși în ”joia patimilor”. După 94 de ani, o coadă de topor deghizată în straie lăpușene, vine să cerșească voturile românilor maramureșeni… Culmea nesimțirii ar fi să-l vedem miercuri pe baciul Aiacoboaie venind cu o coroană de flori la monumentul martirilor! Sper să se găsească un urmaș al martirilor care să-i ARDă un picior în fund și să-l expedieze la iredentiștii cărora le-a făcut posturi de televiziune.
Grigore Ciascai
