Religie
Ortodox = Sf. Ioan cel Milostiv, Patr. Alexandriei; Cuv. Nil Pustnicul; +) Sf. Martiri şi Mărt. năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu.
Romano-catolic = Ss. Iosafat, ep. m.; Cristian.
Reformat(Calvin) = Emilia, Renáta.
Greco-catolic = Sf. aep. Ioan Milostivul; Cuv. Nil Sinaitul; Sf. aep. m. Iosafat.
Mozaic = 15. Kheshvan 5772.
Musulman = as-sabt: 15. Dhu l-Hidjdja 1432.
Sărbători
În România:
Ziua Cercetașului
Ziua Geodezului Militar

Evenimente
1857: S-au introdus în Moldova timbrele poștale, imprimate cu un cap de bour, vechea stemă a Moldovei, astăzi unele dintre cele mai valoroase mărci poștale din lume
1878: I.L. Caragiale a citit, la banchetul „Junimii”, prima sa creație dramatică: „O noapte furtunoasă”
1884: La Timișoara s-a introdus, pentru prima oara în Europa, iluminatul electric al străzilor
1912: Primul ministru spaniol José Canalejas este asasinat de anarhistul Manuel Pardiñas
1918 – Declaraţia de unire a Bucovinei cu România: “unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Calacin şi Nistru, cu Regatul României”.
1918: Austria devine republică
1919: Primul zbor din Anglia spre Australia a fost realizat de Ross și Keith Smith, care au decolat de la Hounslow, în apropiere de Londra (la 13 decembrie și au aterizat in localitatea Darwin).
1959: S-a deschis, la Belgrad, prima expoziție industrială românească din perioada postbelică, organizată de Camera de Comerț a României
1990: Este publicată propunerea lui Tim Berners-Lee care a dus la dezvoltarea World Wide Webului
1990: Akihito urcă pe tron ca împăratul Japoniei — conform tradiției cel de-al 125-lea descendent direct al lui Jimmu, legendarul prim împărat nipon.

Nașteri
1840: Auguste Rodin, sculptor și grafician francez (d. 1917)
1842: John William Strutt Rayleigh, fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică 1904 (d. 1919)
1862: Vasile Goldiș, politician român, membru de onoare al Academiei Române (d. 1934)
1866 – S–a născut Sun Yi–xian (Sun Yat–Sen), democrat revoluţionar şi om de stat. Fondator şi prim preşedinte al Republicii China între anii 1911 şi 1912, Sun Yat–Sen a promovat o politică de unitate şi democratizare a acestei ţări pe calea revoluţiei naţionaliste, a iniţiat reforme sociale şi economice care aveau în vedere modernizarea societăţii chineze. Doctrina sa, sunyatsenismul, a stat la originea celor două căi pe care s–a dezvoltat ulterior societatea chineză divizată, a Republicii Populare Chineze şi a statului–insulă Taiwan (m.12.03.1925).
1914: Peter Whitehead, pilot englez (d. 1958)
1929: Grace Kelly, actriță americană, prințesă de Monaco (d. 1982)
Michael Ende, scriitor german (d. 1995)
1955: Sorin Cârțu, fotbalist și antrenor român
1961: Nadia Comăneci, gimnastă româncă
1971: Chen Guangcheng, activist chinez
1978: Alexandra Maria Lara, actriță româncă

Decese
607: Papa Bonifaciu al III-lea
1623: Iosafat Kuncevic, arhiepiscop greco-catolic
1869: Gheorghe Asachi, scriitor român (n. 1788)
1912: José Canalejas, politician spaniol (n. 1854)
1934 – A murit Pimen (Petru) Georgescu, mitropolit al Moldovei, membru de onoare al Academiei Române (n.1853).
2000: Henry Mălineanu, compozitor român (n. 1920)
2004: Alexandru Vona, scriitor româno-francez (n. 1922)

Personalitatea zilei – Nadia Comăneci

Nadia Elena Comăneci (n. 12 noiembrie 1961, Onești, județul Bacău) este o gimnastă română, prima gimnastă din lume care a primit nota zece într-un concurs olimpic de gimnastică. Este câștigătoare a cinci medalii olimpice de aur.

Este considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile, „Zeița de la Montreal”, prima gimnastă a epocii moderne care a luat 10 absolut. Este primul sportiv român inclus în memorialul International Gymnastics Hall of Fame.

Nadia s-a născut la Onești, fiică a lui Gheorghe și Ștefania-Alexandrina Comăneci[1]; a fost botezată după „Nadejda” („Speranță”), eroină a unui film. Unele surse susțin că s-ar fi născut ca „Anna Kemenes”.

A concurat pentru prima dată la nivel național în România, în 1970, ca membră a echipei orașului său. Curând, a început antrenamentele cu Béla Károlyi și soția acestuia, Márta Károlyi, care au emigrat mai târziu în Statele Unite, devenind antrenori ai multor gimnaste americane. La vârsta de 13 ani, primul succes major al lui Comăneci a fost câștigarea a trei medalii de aur și una de argint la Campionatele Europene din 1975, de la Skien, Norvegia. În același an, agenția de știri Associated Press a numit-o „Atleta Anului în România”.

La 14 ani, Comăneci a devenit o stea a Jocurilor Olimpice de Vară din 1976 de la Montreal, Québec. Nu numai că a devenit prima gimnasta care a obținut scorul perfect de zece la olimpiadă (de șapte ori), dar a și câștigat trei medalii de aur (la individual compus, bârnă și paralele), o medalie de argint (echipă compus) și bronz (sol). Acasă, succesul său i-a adus distincția de „Erou al Muncii Socialiste”, fiind cea mai tânără româncă distinsă cu acest titlu. Comăneci și-a apărat titlul european în 1977, dar echipa României a ieșit din competiție în finale, în semn de protest contra arbitrajului. La Campionatele Mondiale din 1978 a concurat o Nadia Comăneci cu greutate peste medie și ieșită din formă. Căderea la paralele a trimis-o pe locul 4, însă a câștigat titlul la bârnă.

În 1979, Comăneci, din nou la greutate normală, a câștigat cel de-al treilea titlu suprem (devenind primul sportiv din istoria gimnasticii care a reușit această performanță). La Campionatele Mondiale din decembrie, ea a câștigat concursul preliminar, dar a fost spitalizată înainte de a participa la concursul pe echipe, din cauza unei infectări a sângelui în urma unei tăieturi la încheietura mâinii, cauzată de o cataramă din metal. În ciuda recomandărilor doctorilor, ea a părăsit spitalul și a concurat la bârnă, unde a obținut nota 9,95. Performanța sa a conferit României prima medalie de aur în concursul pe echipe.

A participat și la Jocurile Olimpice din 1980 de la Moscova, clasându-se a doua după Elena Davîdova la individual compus, când a fost nevoită să aștepte pentru notă până ce Davîdova și-a încheiat exercițiul. Nadia și-a păstrat titlul la bârnă, dar a câștigat și o nouă medalie de aur, la sol, și una de argint, împreună cu echipa.

Comăneci s-a retras din activitatea competițională după aceste Jocuri. Între 1984 și 1989 ea a fost membră a Federației Române de Gimnastică și a ajutat la antrenarea gimnaștilor juniori români. În noaptea de 27/28 noiembrie 1989 a trecut ilegal granița româno-maghiară, în cele din urmă solicitând azil politic guvernului Statelor Unite. Acest gest dramatic a avut un efect major asupra opiniei publice, chiar asupra familiei conducătoare a României. Nadia și-a petrecut următorii ani promovând linii vestimentare pentru gimnastică, lenjerie Jockey, echipament de aerobic și rochii de mireasă. În 1994, s-a logodit cu gimnastul american Bart Conner și s-a întors în România pentru prima dată de la plecare. Comăneci și Conner s-au căsătorit în România în luna aprilie a anului 1996.

În 1999, Comăneci a devenit primul sportiv invitat să vorbească la Națiunile Unite, pentru a lansa Anul 2000, Anul Internațional al Voluntariatului. Nadia este în prezent ocupată cu gimnastică și muncă de caritate în întreaga lume. Ea și soțul său sunt proprietarii Academiei de Gimnastică Bart Conner Gymnastics Academy, Perfect 10 Production Company și ai câtorva magazine de echipamente sportive, precum și editori ai Magazinului de Gimnastică Internațională.

Nadia Comăneci este vicepreședinte al Consiliului Director al Special Olympics, Președinte Onorific al Federației Române de Gimnastică, Președinte Onorific al Comitetului Olimpic Român, Ambasadorul Sporturilor Românești, Vicepreședinte în Consiliul Director al Asociației Distrofiei Musculare, și membră a Fundației Federației Internaționale de Gimnastică. A fost distinsă de două ori cu Ordinul Olimpic, acordat de CIO.
În decembrie 2003, i s-a publicat prima sa carte, Scrisori către o tânără gimnastă (în engleză: Letters To A Young Gymnast). Nadia a creat o clinică de caritate în București pentru a ajuta copii orfani din România.

Pagină realizată de Grigore Ciascai