Religie
Ortodox = Sf. Ap. Iacob al lui Alfeu; Cuv. Andronic şi Atanasia
Romano-catolic = Ss. Dionisie, ep. şi îns., m. *; Ioan Leonardi, pr. *
Reformat (Calvin) = Dénes (Dionisie)
Greco-catolic = S Iacob al lui Alfeu, ap (+ sec I). Ss Andronic şi Anastasia, soţi, c (+ sec V).
Mozaic = 21. Tishri 5770
Musulman = al-jum`a: 19. Shawwal 1430
Sărbători
Ziua mondială a poștei – La 9 octombrie 1874 a fost înființată Uniunea Generală a Poștelor, devenită, în 1878, Uniunea Poștală Universală (din 1947 – instituție specializată a ONU, cu sediul la Berna). România este membru fondator.
Uganda : Ziua națională – aniversarea proclamării independenței (1962)
SUA : Ziua Leif Erikson, pentru a evoca debarcarea primilor europeni (vikingii) pe țărmurile Lumii Noi în anul 1004
Evenimente
768: După moartea lui Pepin cel Scurt, o adunare îi alege pe fii acestuia, Carol și Carloman, ca regi al Imperiului Carolingian.
1003: Exploratorul viking Leif Erikson sosește în L’Anse aux Meadows, Canada și devine primul european cunoscut care ajunge în America de Nord.
1514: Căsătoria lui Ludovic al XII-lea al Franței cu Maria Tudor.
1582: Datorită implementării calendarului gregorian, această zi din acest an nu există în Italia, Polonia, Portugalia și Spania.
1760: În Războiul de Șapte Ani, trupele rusești invadează Berlinul.
1799: Scufundarea HMS Lutine, cu pierderea a 240 de bărbați și a unei încărcături în valoare de 1.200.000 £.
1829: Un grup de alpiniști condus de Friedrich Parrot, reușesc prima ascensiune a muntelui Ararat.
1831: Este asasinat Ioannis Capo d’Istria, primul președinte al Republicii Elene, unul dintre artizanii luptei de eliberare a grecilor de sub dominația otomană.
1871: A fost declanșat cel mai mare incendiu care a cuprins vreodată orașul Chicago.
1890: Au început lucrările la podul de la Cernavodă-Fetești, proiectat și executat de inginerul Anghel Saligny.
1915: Primul Război Mondial: Cucerirea orașului Belgrad de către trupele germane și austriece.
1944 – În timpul vizitei de la Moscova primul ministru britanic W. Churchill i-a propus, şi Stalin a acceptat, înţelegerea cu privire la împărţirea zonelor de influenţă în Balcani. România se afla în sfera de interese sovietice.
1944: Al Doilea Război Mondial: Germania: Orașul Hanovra este atacat de avioanele diviziei 156 britanice și este distrus 80-90%.
1962: Uganda devine republică.
1970: A fost inaugurată Uzina de cinescoape, în zona industrială Pipera, din București.
1989: În Leipzig are loc cea mai mare „Demonstrație de luni” cu aproape 70.000 de participanți. La demonstrație nu se ajunge la temutele acțiuni armate împotriva demonstranților, astfel începe schimbarea regimului politic al RDG-ului.
2000: Văduva lui John Lennon, Yoko Ono, a inaugurat la Tokyo primul muzeu consacrat în exclusivitate legendarului component al formației „Beatles”.
2004: Pentru prima dată au loc alegeri democratice în Afganistan.
2006: Coreea de Nord a anunțat că a efectuat o explozie nucleară subterană de încercare, în ciuda îngrijorării comunității internaționale și a avertizărilor ONU.
2006: Google anunță că preia compania YouTube. Fondatorii acesteia Chad Hurley și Steve Chen, vor continua să conducă independenți afacerile firmei JouTube.
Nașteri
1757: Regele Charles al X-lea al Franței (d. 1836)
1828 – S–a născut Alexandru Papiu Ilarian, om politic, jurist, istoric şi filolog, membru fondator al Societăţii Academice Române, militant pentru Unirea Principatelor şi susţinător al reformelor lui Cuza („Istoria românilor din Dacia Superioară”, „Tezaur de monumente istorice pentru România”) (m.23.10.1877).
1835: Camille Saint-Saëns, muzician francez (d. 1921)
1852: Hermann Emil Fischer, chimist german, laureat al Premiului Nobel (d. 1919)
1859: Alfred Dreyfus, ofițer francez de origine evreiască condamnat pe nedrept în afacerea Dreyfus (d. 1935)
1879: Max von Laue, fizician german, laureat al Premiului Nobel (d. 1960)
1892: Ivo Andrić, scriitor sârb, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (d. 1975)
1893: Mário de Andrade, poet, prozator, eseist și muzicolog brazilian (d. 1945)
1906 – S–a născut Léopold Senghor, poet, om politic, fost preşedinte al statului Senegal (1960–1980). Promotor al conceptului “la négritude”, Senghor a fost unul dintre luptătorii din avangarda mişcării pentru unitate africană (m.20.12.2001).
1940: John Lennon, compozitor și solist britanic, membru al grupului The Beatles (d. 1980)
1943: Marius Porumb, critic și istoric de artă român, membru (2009) al Academiei Române
1950: Vasile Iordache, fotbalist și antrenor român
1950: Jody Williams, laureată a Premiului Nobel pentru Pace din anul 1997
1954: Adrian Pintea, actor și scriitor român (d. 2007)
1967: Gheorghe Popescu, fotbalist și om de afaceri român
Decese
1047: Papa Clement al II-lea (n. 1005)
1688: Claude Perrault, medic, arhitect și teoretician francez (n. 1613)
1950: Nicolai Hartmann, filosof german (n. 1882)
1900: Heinrich von Herzogenberg, compozitor austriac (n. 1843)
1919: Lila Kedrova, actriță rusă (n. 2000)
1931: Mironescu Alexandru Athanasie, mitropolit ortodox, membru de onoare al Academiei Române (n. 1856)
1943: Pieter Zeeman, fizician olandez, laureat al Premiului Nobel (n. 1865)
1958: Papa Pius al XII-lea (n. 1876)
1967 – A fost executat de militarii bolivieni Ernesto „Che” Guevara, teoretician şi tactician al războiului de guerilă, figură marcantă a Revoluţiei cubaneze (1956–1959). A fost capturat la 8 oct. 1967, în apropierea localităţii Vallegrande, din Bolivia (n.14.06.1928).
1995: Sir Alec Douglas Home, politician britanic (n. 1903)
1978: Jacques Brel, cântăreț și actor belgian (n. 1929)
1995: Valentin Al. Georgescu, jurist și istoric român, membru al Academiei Române (n. 1908)
2000: Richard Farnsworth, actor american (n. 1920)
2000: Mihai Pop, folclorist și etnolog român (n. 1907)
Personalitatea zilei – John Lennon
John Winston Ono Lennon, numele la naștere John Winston Lennon, MBE, (n. 9 octombrie 1940, Liverpool – d. 8 decembrie 1980, New York City) a fost un muzician, cântăreț, textier și compozitor englez, unul din fondatorii trupei The Beatles. Împreună cu prietenul său Paul McCartney, el a format unul din cele mai de titrate parteneriate compoziționale ale secolului 20. După destrămarea trupei care i-a adus consacrarea, Lennon a urmat o carieră muzicală individuală, fără însă a mai atinge vreodată nivelul de frenezie cvasi-universală perioadei primei Invazii britanice.
Născut și crescut în Liverpool, Lennon a fost implicat în mania skiffle, un stil de muzică cu influențe de jazz, blues, folk și country. Prima lui trupă, numită The Quarrymen, a evoluat în The Beatles în 1960. Pe măsură ce trupa ce dezintegra spre sfârșitul deceniului, Lennon s-a implicat într-o carieră solo, în care a produs legendarele sale albume: „John Lennon/Plastic Ono band” și Imagine, și de asemenea cântece renumite precum „Give Peace a Chance” și „Imagine”. John Lennon s-a retras din domeniul muzical în 1975, pentru a fi aproape de familia sa, dar s-a relansat în 1980, cu un album numit Double Fantasy. El a fost ucis la trei săptămâni după lansarea acestuia.
Lennon era o natură rebelă și avea un spirit acerb în muzica sa, în compozițiile sale, în desenele, în filmele și în interviurile sale, devenind de asemenea controversat din cauza părerilor sale politice. S-a mutat în New York în 1971, unde critica sa asupra războiului din Vietnam l-a determinat pe Richard Nixon la lungi încercări să îl deporteze, în timp ce cântecele sale au fost preluate ca imnuri în mișcarea anti-război.
Până în 2010 14 milioane de albume ale lui se vânduseră în întreaga lume, iar ca compozitor și interpret a fost de 27 de ori pe locul 1 în US Hot 100. În 2002, BBC l-a votat al optulea din cei mai mari 100 de britanici, iar în 2008 revista Rolling Stone l-a votat al cincilea din cei mai mari cântăreți al tuturor timpurilor. După moartea sa, a fost inclus în Songwriters Hall of Fame (în 1987), și în Rock and Roll Hall of Fame (în 1994).
Lennon s-a născut în timpul războiului, în Anglia, pe 9 octombrie 1940 la Liverpool Maternity Hospital. El este fiul Juliei și al lui Alfred Lennon, un marinar negustor care a fost departe la momentul nașterii fiului său. El a fost numit John Winston Lennon după bunicul său, John „Jack” Lennon, și după prim-ministrul Winston Churchill. Tatăl său a fost de multe ori departe de casă, dar a trimis plăți regulate la adresa: Newcastle numărul 9, Liverpool, unde Lennon locuia cu mama sa, dar veniturile s-au terminat atunci când tatăl său nu mai dă semne de viata din februarie, 1944. Când se întoarce acasă șase luni mai târziu, s-a oferit să se întoarcă la familia sa, dar Julia (care era însărcinată cu copilul unui alt bărbat) a respins ideea.După ce sora sa, Mimi Smith, s-a plâns serviciului social Liverpool, Lennon a fost dat în grija acesteia. În iulie 1946, tatăl lui Lennon a vizitat-o pe Mimi Smith și l-a luat pe Lennon, ducându-l la Blackpool, în secret dorind să-l ducă în Noua Zeelandă. Julia l-a urmărit, împreună cu partenerul său de la acea vreme, ‘Bobby’ Dykins, și în urma unei certe, tatăl l-a pus pe copilul de doar 5 ani să aleagă între ei. John l-a ales de două ori pe tatăl său, dar în timp ce aceasta pleca, copilul a început să plângă și a urmat-o. De atunci aveau să treacă nu mai puțin de 20 de ani până când John îl va întâlni pe tatăl său din nou.
De-a lungul adolescenței și tinereții, John a trăit alături de unchiul și mătușa sa, George și Mimi Smith, care nu aveau copii, la Menlove Avenue, Woolton. Mătușa sa îi cumpără volume cu povestiri scurte, iar unchiul său, lăptar la ferma familiei sale, îi cumpără o muzicuță și îl învăță arta cuvintelor încrucișate. Julia îl vizita pe John regulat, și începând de la 11 ani, o vizitează și el pe mama sa, când ea îi punea să asculte melodii semnate Elvis Presley, și îl învăța să cânte la mandolină „Ain`t That a Shame?” de Fats Domino.
În 1980 el vorbește despre familia sa și despre natura sa rebelă:
„O parte din mine își dorește să fiu acceptat de toate fațetele societății și să nu fiu considerat un muzician nebun, dar nu pot fi ceea ce nu sunt. Din cauza atitudinii mele, părinții tuturor celorlalți băieți și-au dat seama imediat ce eram: un creator de probleme, un copil care i-ar influența pe ai lor, ceea ce chiar făceam… Ca să fiu sincer, făceam tot ce puteam ca să distrug casele prietenilor, probabil din cauza unei invidii că eu nu aveam o așa-numită casă. Cinci femei îmi constituiau familia. Cinci femei puternice și inteligente. Cinci surori. Acele femei erau fantastice… ele mi-au dat primele educație feminină… Una dintre ele era mama mea, care nu putea, pur și simplu, să aibă de a face cu viața. A avut un soț care a părăsit-o plecând în marină la război, și nu se descurca cu mine. La patru ani și jumătate, am ajuns în grija surorii sale mai în vârstă… Faptul ca eu nu trăiam cu părintii m-a făcut să cred că părintii nu reprezintă niște zei.”
Lennon a fost crescut ca un anglican și a mers la școală Dovedale Primary School.Din septembrie 1952 până în 1957,după ce și-a dat examenul de treaptă,a fost înscris la Quarry Bank School în Liverpool,și a fost descris de către Harvey :”Un norocos fericit,comic,bine dispus și plin de viață. „El a desenat de multe ori desene comice care au apărut în propria revistă Daily Howl. În ciuda talentului său artistic, rapoartele școlare au fost condamnabile.
Mama sa i-a cumpărat prima chitară în 1956 un ieftin Gallotone acustic campion pentru care ea a „împrumutat” fiului ei cinci lire și zece șilingi cu condiția ca acea chitară să fie trimisă acasă la ea,și nu la Mimi,știind bine că sora ei nu suportă ideea aspirațiilor muzicale ale fiului ei. Mimi fiind sceptică în privința faptului că el ar putea fi faimos cândva,speră să crească plictisit de muzică,zicându-i mereu: Chitariștii sunt toți foarte buni,dar nu vei putea trăi niciodată din asta.În 15 iulie 1958,pe când Lennon avea 17 ani, mama lui, mergând acasă după ce a vizitat familia Smith, a fost lovită de o mașină și ucisă.
Lennon a picat toate examenele GCO nivelul O, și a fost admis la Liverpool College of Art,numai după ce mătușa și directorul au intervenit. La colegiu,a început să poarte haine Teddy Boy, și și-a format o reputație proastă din cauza întreruperii orelor și ridiculizării profesorilor. Ca urmare, a fost exclus din cercul de pictură,apoi și din cel de artă grafică, și a fost amenințat cu expulzarea pentru comportamentul său, incluzând faptul că o dată, într-o oră de desen, a stat în poala unui model nud. A picat un examen anual, chiar dacă a fost ajutat de către o studentă și viitoare nevastă Cynthia Powell, și a fost expulzat din colegiu înainte ca ultimul său an să se încheie.
The Beatles a apărut în urma primei formații a lui John Lennon, The Quarrymen. Numit după Quarry Bank High School, grupul a fost format de către el în septembrie 1956, pe când avea 15 ani, și a început ca și cântăreț de jazz. În vara anului 1957, The Quarrymen a cântat un „set de cântece spirituale”, formate din jazz, și rock and roll. Lennon l-a întâlnit prima oară pe Paul McCartney,iar la cea de-a doua interpretare, având loc în Woolton în grădina bisericii St. Peter, McCartney a fost solicitat să se alăture trupei.
McCartney spune că mătușa Mimi „era foarte conștientă de faptul că prietenii lui John au fost de clasă socială medie”, și îi ocupa timpul atunci când acesta venea în vizită. În conformitate cu fratele lui Paul, Mike , tatăl lui McCartney nu a fost, de asemenea, de acord, declarând că Lennon l-ar duce pe fiul său „în necazuri”, deși el mai târziu a permis trupei tinere să repete în camera din fața și McCartney pe strada Forthlin nr.20. În acest timp, Lennon(18 ani) a scris prima sa melodie, „Hello Little Girl”, în Marea Britanie ajungând hit pentru următorii aproape cinci ani.
George Harrison s-a alăturat trupei ca și chitarist, chiar dacă Lennon credea că acesta era prea tânăr pentru a fi în trupă. Așadar, McCartney a organizat o a doua audiție la etajul unui autobuz din Liverpool, când Harrison a interpretat vulgar pentru Lennon. Stuart Sutcliffe, prietenul lui Lennon de la școala de arte, s-a alăturat trupei ca basist mai târziu. Lennon, McCartney, Harrison și Sutcliffe, au format trupa The Beatles în anul 1960. În luna august a aceluiași an, The Beatles au rămas pentru 48 de nopți de rezidență în Hamburg, Germania, și, în disperată nevoie de un toboșar, l-a rugat pe Pete Best să li se alăture. Lennon avea 19 ani, iar mătușa lui, îngrozită atunci când acesta I-a spus despre călătorie, l-a implorat să rămână pentru a-și continua studiile în domeniul artei. După prima rezidență din Hamburg, trupa a acceptat încă una în aprilie 1961, și încă o a treia în aprilie 1962. Ca și restul membrilor trupei, lui Lennon i s-a făcut cunoștință cu Preludin, și a luat droguri regulat, la fel și amfetamină pentru a putea sta treaz de-a lungul nopților.
Brian Epstein, managerul grupului Beatles din 1962, nu a avut experiență în managementul artistic, dar a avut o influență puternică asupra comportamentului lor pe scenă și cod de îmbrăcăminte. Inițial, a rezistat la încercările lui de a încuraja grupul, pentru a prezenta o prezența profesională, dar în cele din urmă, s-a plâns spunând: „Aș purta și un balon dacă cineva m-ar plăti pentru asta”. McCartney a preluat basul după ce Sutcliffe a decis să rămână în Hamburg și toboșarul Ringo Starr l-a înlocuit pe Best, completând grupul în totalitate până în 1970 când acesta s-a schimbat. Primul cântec al grupului a fost „Love me do”. A fost lansat în octombrie 1962 și a ajuns numărul 17 în topurile britanice. Primul album înregistrat s-a numit „Please please me” în 11 februarie 1963, ziua când Lennon a suferit o răceală, ceea ce a fost evident în ultimul cântec înregistrat în acea zi „Twist and shout”. Compozitorii parteneri ai lui Lennon și McCartney au scris 8 din cele 14 melodii cu mici excepții: una fiind acest album însuși, Lennon a trebuit să-și prezinte iubirea pentru a rezista interviurilor. McCartney susține că ceilalți beatlesi îl idolatrizau pe John: „Era ca și micul nostru Elvis și toți ne luam după el. Era cel mai în vârstă și pe post de conducător. Era cel mai rapid și cel mai deștept”.
Cel mai mare succes al beatlesilor în UK,a fost la începutul anului 1963. Lennon era în timpul unui turneu când primul lui băiat, Iulian, s-a născut în luna aprilie. În timpul showului de varietăți regal susținut în fata reginei mamă și a celor din palatul regal britanic, Lennon a reușit să creeze distracție în audiență. El susține: „Pentru melodia următoare, va cer ajutorul. Persoanele care stau pe scaunele cele ieftine, bateți din palme, iar restul bateți din bijuterii.” După un an de Beatlemanie în UK, grupul a debutat, în februarie 1964, în Statele Unite, în showul lui Ed Sullivan, marcând începuturile carierei internaționale. Au urmat timp de doi ani turnee și scrieri de melodii, timp în care Lennon a scris două cărți: „In his own write” și „Spaniard în the works”. Au fost recunoscuți de către britanici în momentul în care au fost desemnați ca membrii ai ordinului Imperiului britanic de către regină Elisabeta, în 1965.
Cea mai mare îngrijorare a lui Lennon era că fanii prezenți la concertele trupei nu puteau să asculte muzica din cauza strigătelor. Ajutorul lui Lennon s-a exprimat prin propriile sentimente în 1965 susținând: ”Am vrut. A fost cântecul meu de strigăt de ajutor. ”Intre timp a luat în greutate fiind conștient de această modificare. În ianuarie anul următor, în mod ciudat, a făcut cunoștința cu LSD, cu ocazia unei cine oferite de către un stomatolog, ocazie cu care Harrison și soțiile invitaților au pus în cafea, droguri. În momentul plecării, gazda și-a dat seama de ce substanță au luat sfătuindu-i să nu părăsească casa din cauza efectelor adverse. Câteva luni mai târziu, cu ocazia unui interviu cu un reporter de la Evening Standard numit Maureen Cleave, Lennon a remarcat: ”Crestinismul va cadea. Va scădea și va dispărea. Suntem mai populari decât Iisus-nu știu care va fi mai presus:rock and roll sau crestinitatea? ”Acest comentariu a trecut neobservat în Anglia, dar a creat o mare ofensă în Statele Unite. Rezultatul a fost arderea plăcilor cu Beatles prin activitatea Ku Klux Klan și amenințările la adresa lui Lennon au contribuit la oprirea turneului. In 1966, Lennon s-a considerat pierdut si a hotarat parasirea grupului. De cand cu ingerarea de LSD in ianuarie, el a luat in permanents droguri fiind sub influenta lor pe o perioada mai mare de un an, ceea ce a determinat pierderea identitatii sale. In 1967, a aparut albumul “Sgt. Pepper`s Lonely Hearts Club Band ”care a relevat lirica puternica a lui Lennon comparativ cu cantecele din primii ani.
In august, grupul a fost introdus la Maharishi Mahesh Yogi, grupul efectuand o instructie de meditatie transcedentala intr-un seminar din Bangor. În timul seminarului, Epstein a decedat. Ca atare, Lennon sustine ulterior: ”Am stiut ca vom avea probleme ”Ulterior, ei au calatorit la asramul Maharishi din India unde au compus cele mai multe cantece pentru Beatles si Abbey Road. In octombrie 1967, Lennon apare intr-un fil de lung metraj, o comedie impotriva razboiului numita “How I won the war ”. McCartney a organizat primul priect al grupului dupa moartea lui Epstein intitulat “Magical mystery ” in decembrie 1967. Odata cu plecarea lui Epstein, totii membrii grupului s-au profilat pe activitati de bussiness, iar in februarie 1968, au format o corporatie multimedia numita Apple Corps. Lennon a sustinut acest lucru pentru libertatea artistica in contextul unei structuri de bussiness. Din cauza activitatii crescute cu drogurile si a preocuparii in crestere cu Yoko Ono, planuind si un mariaj, a lasat corporatia pe mainile lui Klein, desemnat ca director executiv. Totusi McCartney nu a semnat niciodata un contract de management.
La sfârșitul anilor 1968, Lennon a apărut în filmul The Rolling Stones rock and roll circus ”in rolul unui membru a unei trupe: ”Dirty mac”. Grupul format din Lennon, Eric Clapton, Keith Richards și Mitch Mitchell, de asemenea au cântat în acest film. Lennon și Ono, s-au căsătorit pe 20 martie 1969, realizând o serie de 14 litografii numite Bag one!reprezentând scene din luna de miere, dar care au fost indecente. Între 1968-1969, Lennon și Ono au înregistrat 3 albume împreună:Unfinished music Number 1: Two Virgins, Unfinished music Number 2:Life with the lions și Wedding Album. În 1969, ei au format grupul Ono, realizând Live peace în Toronto 1969 ”. Ca protest al implicării Marii Britanii în războiul civil nigerian, Lennon returnează medalia de MBE reginei, deși această nu a avut niciun efect asupra statusului lui de NBE. Între 1969-1970, Lennon a lansat cântecul ”Give peace a chance ”, ”Cold Turkey ”, ”Instant camal ”.
Lennon a părăsit grupul Beatles în 1969. El a fost de acord să nu informează media până când grupul a renegociat contractele de înregistrare. În interviurile ulterioare cu Rolling Stone, și-a revărsat amărăciunea asupra lui McCartney: ”Am fost un prost să nu fac ceea ce făcea Paul, care a fost folosit pentru a fi faimos și pentru a vinde albume. ”El a mai povestit despre ostilitatea membrilor grupului asupra lui Ono și cum el, Harrison și Starr s-au săturat să fie oamenii lui Paul. După moartea lui Brian Epstein, am început să ne certăm. Paul a început să ne conducă și să fie liderul nostru. Dar ce însemna a ne conduce când fiecare dintre noi ajungeam pe rând să fim lideri?
După despărțirea trupei The Beatles in 1970, Lennon și Ono au trecut prin terapia primară cu Dr. Arthur Janov în Los Angeles, California. Conceput pentru a elibera durerea emoțională din copilărie, terapia a durat două jumătăți de zile pe săptămână cu Janov timp de patru luni, el a vrut să trateze cuplu pentru mai mult timp, dar ei nu au simțit nevoia de a continua și au revenit la Londra. Emotionalul debut solo al lui Lennon,John Lennon/ Plastic Ono Band(1970) a fost primit cu mare lauda. Criticul Greil Marcus a remarcat,”Vocea lui John se remarca a fi printre cele mai frumoase dintre toate cele rock”.Albumul cotinea melodia „Mother”, în care Lennon si-a confruntat sentimentele de respingere din copilarie, și Dylanesque „Working Class Hero”, un atac amar împotriva sistemul social burghez, care, ca urmare a versurilor „sunteți încă țărani ai dracului”, a căzut în mâna radiodifuzorilor. În același an,Tariq Ali și-a exprimat opiniile politice revoluționare atunci când a fost intervievat Lennon și l-a inspirat pe cantaret sa scrie „Power to the People”.Lennon a devenit de asemenea implicat cu Ali în timpul unui protest împotriva revistei Oz pentru obscenitatea prosupusa. Lennon a denunțat acțiunea ca fiind un „fascism dezgustător”. El și Ono (ca Oz Elastic Band) au lansat single-ul „God Save Us/Do the Oz”, și s-au alăturat în sprijinul revistei.
În timp ce Lennon înregistra Mind Games(1973), el și cu Ono au decis să se separe.Următoarele 18 luni,pe care el le-a denumit ulterior „lost week-end”,le-a petrecut în Los Angeles și în New York în compania lui May Pang.Mind Games,a apărut în Noiembrie 1973.El a contribuit și la „I`m the Greatest”,la albumul lui Starr,Ringo(1973),care a apărut în aceeași lună. La începutul anlui 1974, Lennon bea extrem de mult și bufoneriile alcoolice cu Harry Nilsson începeau să întreacă măsura. Două incidente extrem de comentate au apărut în clubul The Troubadour în martie, primul în care Lennon și-a lipit un absorbant pe frunte și s-a tachinat cu o chelneriță, iar al doilea incident îl reprezenta pe Lennon două săptămâni mai târziu, când, dat afară din același club, s-a bătut cu The Smothers Brothers. Lennon se decide să producă albumul lui Nilsson, numit Pussy Cats, iar Pang închiriază o casă pe plajă din Los Angeles pentru toți muzicienii, dar după o lună cu asemenea depravare din partea artistului, cu sesiunile de înregistrări în haos, Lennon s-a mutat la New York cu May Pang să-și finalizeze munca la albumul său. În aprilie, Lennon a produs cântecul lui Mick Jagger numit „Too many Cooks” care a rămas, pentru motive care țineau de contracte, nelansat pentru mai mult de 30 de ani.
După nașterea celui de-al doilea fiu, Sean, în data de 9 octombrie 1975, Lennon și-a luat rolul de casnic, începând ceea ce însemna un hiatus de 5 ani în industria muzicală, în această perioadă, acesta acordând toată atenția familiei sale. Timp de o luna, i-a completat contractul obligatoriu pentru EMI/Capitol pentru un nou album, prin lasanrea Shaved Fish, un album alcătuit dintr-o compilație a unui album și a unor piese precedente. Și-a dedicat timpul pentru Sean, trezindu-se în fiecare zi la 6 am.,s ă-i prepare mâncarea și să petreacă timp cu el. A scris”Cookin`”(„In the kitchen of love”) pentru rotogravure lui Ringo Starr, performand cântece în iunie, care urma să fie ultima lui înregistrare până în 1980. Și-a anunțat în mod formal abandonul din industria muzicală la Tokio în 1977, spunând: ”Am decis esențialmente, fără o decizie fantastică, să fim cu bebelușul nostru cât mai mult timp putem, până când va veni timpul să ne investim timpul și în alte activități din afara familiei. În timpul în care a abandonat industria muzicală, a creat o serie de desene, și a publicat o carte care conținea un mix de materiale autobiografice.
A apărut din nou, după abandonul său în industria muzicală, în octombrie 1980 cu singlelul ”(Just Like) Starting Over” urmat după o lună de albumul „Double Fantasy”, care conținea cântece scrise în timpul unei călătorii la Bermudă, pe o barcă în luna iunie precedentă, care a reflectat ceea cea făcut Lennon în familia sa.
În jur de ora 10:50 seara, pe 8 Decembrie 1980, Lennon și Ono se întorceau acasă, la apartamentul lor din New York, când Mark David Chapman l-a împușcat pe Lennon în spate de patru ori la intrarea în clădire. Lennon a fost dus la Urgențe în apropiere, dar a fost declarat mort la 11:07. Mai devreme în acea seară, Lennon îi dăduse un autograf lui Chapman.
Ono a emis o declarație a doua zi, spunând „Nu există nicio înmormântare pentru John,” și încheie cu cuvintele, „John a iubit și s-a rugat pentru rasa umană. Dorința mea este ca oamenii să se roage la fel pentru el”. Trupul său a fost incinerat la cimitirul Ferncliff în Hartsdale, New York. Ono a risipit cenușa lui în parcul central New York, în cazul în care Strawberry a fost creat mai târziu. Chapman a fost găsit vinovat pentru crimă de gradul al doilea și a fost condamnat la 20 de ani de închisoare. Începând cu anul 2010,el va rămâne tot în închisoare,negând de mai multe ori adevărul.
Rubrică realizată de Grigore Ciascai