Religie
Ortodox = Cuv. Pelaghia şi Taisia
Romano-catolic = Ss. Simeon Bătrânul; Ioan Calabria
Reformat (Calvin) = Etelka, Gitta
Greco-catolic = S Pelaghia, c (+ sec V).
Mozaic = 20. Tishri 5770
Musulman = al-khamis: 18. Shawwal 1430

Evenimente
1434: Cea mai veche atestare scrisă a Curții domnești din Iași, datând din vremea lui Alexandru cel Bun.
1480: Începe dealungul râului Ugra un conflict între armatele ruse ale lui Ivan al III-lea și Hoardei de Aur, care durează până în 11 noiembrie.
1878: Armata română victorioasă în Războiul de Independență, își face intrarea triumfală în București pe Podul Mogoșoaiei, care de atunci poartă numele de Calea Victoriei.
1939: Al doilea război mondial: Germania anexează vestul Poloniei.
1967: Liderul Che Guevara și oamenii lui au fost capturați în Bolivia.
1992: S-a deschis Centrul Cultural Român din Budapesta.
2005: Un seism de 7,6 pe scara Richter a zguduit Pakistanul, fiind simțit și în India și Afganistan.
2009: Herta Müller, scriitoare și traducătoare germană originară din România, primește Premiul Nobel pentru literatur

Nașteri
1889: Nina Arbore, pictoriță, graficiană româncă (d. 1942)
1890: Heinrich Focke, constructor german de avioane (d. 1979)
1892: Marina Țvetaeva, poet rus (d. 1941)
1895 – S–a născut Juan Domingo Perón, preşedinte în două rânduri al Argentinei (1946–1955; 1973–1976). A fost unul dintre politicienii cei mai influenţi ai Americii Latine, în secolul XX. Mişcarea politică iniţiată de el, cu accente sociale populiste şi desemnată drept o posibilă a treia cale alături de capitalism şi socialism (aşa–numitul peronism), a constituit un model urmat de numeroase ţări aflate în curs de dezvoltare (m.01.07.1974).
1900: Serge Ivan Chermayeff, arhitect american (d. 1996)
1910: Kirk Alyn, actor american (d. 1999)
1917: Aurel Savin, teolog și jurist român (d. 2007)
1923: Ion Voicu, violonist român (d. 1997)
1930: Tōru Takemitsu, compozitor japonez (d. 1996)
1947: Monica Pillat, prozatoare și poetă româncă
1960: Daniela Gaftea, pictoriță româncă
1968: Danut Bojoaga, redactor și fotoreporter la Universul Românesc, România Muncitoare, militant de stânga și al drepturilor imigranților
1970: Matt Damon, actor britanic
1986: Adela Popescu, actriță și interpretă româncă de muzică ușoară

Decese
1207 – A murit Ioniţă Caloianu, ţar (1197–1204) şi rege al statului româno–bulgar, din dinastia Asăneştilor.
1754: Henry Fielding, scriitor englez (n. 1707)
1803: Vittorio Alfieri, scriitor și filozof italian (n. 1749)
1914 – A murit Dimitrie A. Sturdza-Miclăuşanu, istoric şi om politic liberal, preşedinte al PNL şi al Consiliului de Miniştri. A fost membru şi presedinte al Academiei Române (n.10.03.1833).
1939 – A murit George Mihail Zamfirescu, prozator şi dramaturg (“Domnişoara Nastasia”, “Idolul şi Ion Anapoda”, “Maidanul cu dragoste”, “Sfânta mare neruşinare”) (n.13.10.1898).
1992: Willy Brandt, politician german, laureat al Premiului Nobel (n. 1913)
2001: Mongo Beti, scriitor camerunez (n. 1923)
2004 – A murit Jacques Derrida, filosof francez, părintele deconstructivismului (n.15.07.1930).

2008: George Emil Palade, om de știință american de origine română, laureat al premiului Nobel pentru Medicină (1974) (n. 1912)
2011: Dennis Ritchie, unul din creatorii limbajului de programare C și al sistemului de operare UNIX. (n. 1941)

Personalitatea zilei – George Emil Palade

George Emil Palade (n. 19 noiembrie 1912, Iași – d. 8 octombrie 2008) a fost un medic și om de știință american de origine română, specialist în domeniul biologiei celulare, laureat în 1974 al premiului Nobel pentru fiziologie și medicină. În 1986 i-a fost conferită în Statele Unite National Medal of Science („Medalia Națională pentru Știință”) în biologie pentru: „descoperiri fundamentale (de pionierat) în domeniul unei serii esențiale de structuri supracomplexe, cu înaltă organizare, prezente în toate celulele vii”.
S-a născut la Iași în 1912, într-o familie de cadre didactice, tatăl fiind profesor de filozofie, iar mama profesoară de liceu. Familia sa locuia pe stradela Sărăriei. La vârsta de 7 ani, el și-a început pregătirea școlară la Școala „Mihail Kogălniceanu” din Iași, aflată pe str. Lascăr Catargiu nr. 28, unde a învățat timp de trei ani (1919-1922). Clădirea școlii datează de la începutul sec. al XX-lea și este monument istoric (IS-II-m-B-03795). Pe peretele școlii, lângă intrare, a fost amplasată o placă memorială cu următorul text:
„În această școală, între 1919 – 1922, și-a început drumul spre știință GEORGE EMIL PALADE, medic de origine română, născut la Iași, pe stradela Sărăriei, la 19.XI.1912.
Descoperirile sale reprezintă eforturile susținute în domeniul cercetării fundamentale în biologie și medicină, eforturi apreciate de Comunitatea științifică internațională, prin acordarea în 1974 a Premiului Nobel, ceea ce conferă un prestigiu strălucit științei și culturii românești.”
În 1930 s-a înmatriculat ca student la Facultatea de Medicină a Universității din București. A absolvit-o în 1940, obținând titlul de doctor în medicină cu o teză asupra unor probleme de structuri histologice. În perioada 1942 – 1945, Palade a servit în Corpul Medical al Armatei Române.
În 1946 s-a căsătorit cu fiica industriașului Nicolae Malaxa, Irina Malaxa, cu care a avut doi copii: o fiică, Georgia Palade Van Dusen, și un fiu, Philip Palade. A plecat cu soția sa în Statele Unite ale Americii, unde a fost angajat pe post de cercetător la Universitatea Rockefeller din New York. Acolo l-a întâlnit pe Albert Claude, omul de știință care i-a devenit mentor. Claude lucra la Rockefeller Institute for Medical Research și l-a invitat pe Palade să lucreze împreună cu el în departamentul de patologie celulară. George Palade a realizat importanța excepțională a microscopiei electronice și a biochimiei în studiile de citologie. Cum nu era biochimist, a inițiat o colaborare cu Philip Siekevitz. Împreună au combinat metodele de fracționare a celulei cu microscopie electronică, producând componenți celulari care erau omogeni morfologic. Analiza biochimică a fracțiunilor mitocondriale izolate a stabilit definitiv rolul acestor organule subcelulare ca un component major producător de energie.
Cel mai important element al cercetărilor lui Palade a fost explicația mecanismului celular al producției de proteine. A pus în evidență particule intracitoplasmatice bogate în ARN, la nivelul cărora se realizează biosinteza proteinelor, numite ribozomi sau corpusculii lui Palade. Împreună cu Keith Porter a editat revista The Journal of Cell Biology („Revista de Biologie Celulară”), una dintre cele mai importante publicații științifice din domeniul biologiei celulare.
În 1961 G. E. Palade a fost ales membru al Academiei de Știinte a SUA. În 1973 a părăsit Institutul Rockefeller, transferându-se la Universitatea Yale, iar din 1990 a lucrat la Universitatea din San Diego (California).
În 1974 dr. Palade a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, împreună cu Albert Claude și Christian de Duve for discoveries concerning the functional organization of the cell that were seminal events in the development of modern cell biology (în traducere: „pentru descoperiri privind organizarea funcțională a celulei ce au avut un rol esențial în dezvoltarea biologiei celulare moderne”), cu referire la cercetările sale medicale efectuate la Institutul Rockefeller pentru Cercetări Medicale).
Prezentarea făcută de Palade la ceremonia conferirii oficiale a premiului Nobel a avut loc la 12 decembrie 1974, cu tema Intracellular Aspects of the Process of Protein Secretion , („Aspecte intracelulare în procesul de secreție a proteinelor”). Textul a fost publicat în 1992 de Fundația Premiului Nobel.
George Palade a fost ales membru de onoare al Academiei Române în anul 1975. În 1989 a fost ales membru de onoare al Academiei româno-americane de arte și științe (ARA) la Universitatea din California.
La 12 martie 1986, președintele Statelor Unite Ronald Reagan i-a conferit Medalia Națională pentru Știință pentru „descoperirea fundamentală” a unei serii esențiale de structuri complexe cu înaltă organizare prezente în toate celulele biologice.
În 2007, președintele Traian Băsescu l-a decorat cu Ordinul național „Steaua României” în grad de Colan.
După moartea primei soții, s-a recăsătorit cu Marilyn Gist Farquhar, expertă în biologie.
George Emil Palade a murit în Statele Unite la vârsta de 96 de ani.
Rubrică realizată de Grigore Ciascai