Maramureşeanul Radu Flaviu e (încă) director la Administraţia Bazinală a Apelor Someş-Tisa (ABAST) Cluj. Şi încă are dosare la DNA. Doar de unul a scăpat recent, dosar în care apar şi doi oameni de afaceri din Satu Mare şi unul din Dej, acuzaţi de dare de mită, iar Radu Flaviu de luare de mită (sub formă de împrumut – nerambursabil, cum se obişnuieşte). Banii din mită urmau să fie folosiţi pentru cumpărare de influenţă de la Mircea Man (preşedinte PDL Maramureş, căci preşedinte CJ nu mai e) şi Ioan Oltean (vicepreşedinte Camera Deputaţilor, căci secretar general al PDL nu mai e), influenţă care să-l pună director plin la ABAST Cluj. Dar procurorii DNA Bihor i-au scos de sub urmărire penală, neavând suficiente probe.
A rămas pe rolul DNA dosarul cu cumpărarea de influenţă, în care Radu Flaviu face echipă cu Mircea Man. Mai ales că asigurarea dată de Radu Flaviu – „Pune-mă pe post că apoi voi avea eu grija de afacerile tale” – a înregistrat (şi a fost înregistrată) concretizări. Astfel, sub formă de prestări servicii către firme care aveau contracte cu instituţia condusă de Radu Flaviu – de la ABAST Cluj au ajuns bani la Biem Activ Târgu Lăpuş, firmă de familie a lui Mircea Man (acţionar: socrul Alexandru Filip; administrator – fiul Bogdan Man). Dar DN A are în atenţie mai multe contrace ale ABAST Cluj şi legătura lui Radu Flaviu cu firmele Laurenţiu H Satu Mare, Tehnodomus Arad şi Lescaci Com Negreşti. Aici Radu Flaviu face un pas important în elita boşilor de la Ape care au treabă cu DNA-ul, deoarece şi fostul ministru al Mediului e acuzat că Lescaci Com i-ar fi amenajat un apartament soacrei ministeriale, o lucrare de vreo 20.000 de euro. În schimb, în mandatul de ministru al lui Borbely, firma din Negreşti a câştigat numai de la ABAST Cluj lucrări în valoare de 5,6 milioane de lei). Iar Lescaci Com a mai prins contracte şi la alte administraţii bazinale (Prut-Bârlad, Constanţa etc.). Procurorii anticorupţie au început urmărirea penală împotriva lui Ioan Ciocan (patronului Lescaci Com) şi Molnar Anton (patronul Aramis – Azimut SRL) – pentru cumpărare de influenţă., iar împotriva lui Szepessy Szabolcs (consilierul personal al ministrului Borbely) – pentru complicitate la cumpărare de influenţă (acesta ar fi făcut legătura între oamenii de afaceri şi ministru).
DNA-ul trece, directorii rămân
De regulă, urmăririle penale au început, dar nu s-au mai terminat. Lui Borbely nu i s-a ridicat imunitatea parlamentară, aşa că e încă bine mersi, la fel ca Radu Flaviu sau alţi colegi ai lui din sistemul… ABA (respectiv şuvoiul care se strecoară prin DNA şi justiţie)
● Directorul tehnic Corneliu Creţu Corneliu – ABA Iaşi, cu favorizări ale firmelor Com Beton Iaşi şi Vega 93 Galaţi ● Teodor Giurgea, director general, Orban Laszlo Levente, director tehnic la ABA Târgu Mureş, care au avut parte şi de percheziţii, alături de oamenii de afaceri cu care erau în combinaţie ● Pe la DNA au mai trecut şi David Csaba, fost şef al Administraţiei Naţională Apele Române (ANAR); Vasile Ofimiaş, director de investiţii; Lucian Pricină, director în cadrul Ministerului Mediului; Emil Vamanu, directorul ABA Bacău etc. Este clar că Radu Flaviu se află într-o companie selectă: cea a directorilor de la Ape, plimbaţi pe la DNA.
Parchetele locale din Bihor, Cluj, Timiş, Argeş, Iaşi, Buzău, Mureş, Constanţa, Vâlcea, Buzău au primit dosarele întocmite de DNA, dar niciun director sau om de afaceri nu a fost responsabilizat legal. Mai mult, principalele firme implicate în aceste dosare – Repcon SA Oradea, Socot SA Târgu. Mureş, Apasco SA Prahova, Vega 93 SRL Galaţi – au primit contracte noi în 2011, în pofida faptului că unele dintre ele sunt responsabile de efectele inundaţiilor. Această situaţie se înregistrează într-un sfert de judeţele ţării. Dar numai în Mureş a fost numit la şefia ABA, unul dintre principalii martori din cercetările penale derulate de DNA la nivel naţional în legătură cu corupţia din ANAR, David Csaba!
Un singur boss din lumea Apelor a fost condamnat definitiv: directorul general de la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, Petre Stanciu, pentru abuz împotriva intereselor publice şi fals intelectual. Pe undeva, e normală lipsa de eficienţă a justiţiei, obligată ca prioritar să verifice dacă – şi cum – au votat românii la referendum!
Probabil că vor urma nişte pedepse masive, pronunţate de natura dezlănţuită, ce ne va condamna la… inundaţii care, de obicei, succed un an secetos ca acesta. De pildă, în 2010, inundaţiile au produs pagube de aproape un miliard de lei (echivalent a 0,68% din PIB), dar necesarul costurilor de reconstrucţie s-a ridicat la 2,41 miliarde lei Şi asta într-un an în care s-au raportat. în acest domeniu investiţii de 900 de milioane de lei, cărora li s-au adăugat fonduri structurale de 250 milioane de euro; bani investiţi mai ales în proiecte ineficiente sau de proastă calitate, care ţin mai degrabă de păienjenişul de interese dintre oamenii de afaceri şi şefii instituţiilor publice, decât de lucrul bine făcut.
Da, apele vin şi trec, iar corupţia rămâne. Nepedepsită. (izpenal.ro)
