„Imi cer scuze pentru intarziere, dar am o justificare. Ma aflu la Pnt. Rahova de aprox. 3 saptamani, care imi permit sa spu ca mi-au schimbat conceptul despre ce inseamna inchisoare. Cu totul diferit de Gherla, pe care o pot denumi pensiune pe langa Rahova.Camerele inghesuite, aprox. 6m x 4m, in care suntem nevoiti sa locuim cate 10 persoane. O singura masa, care e mereu ocupata, nu am avut posibilitatea sa scriu, dar cel mai important aspect il reprezinta lipsa totala de intimitate. Multumesc totusi conducerii penitenciarului pentru scoaterea postului Taraf TV din grila de programe.
La fel ca data trecuta, am pornit la drum, zabovind o noapte la Aiud, ajungand in cele din urma la finalul celei de-a doua zi spre seara la Rahova. Calatoria a fost infernala, datorita caldurii apasatoare si a serpentinelor din apropierea localitatilor Miercurea Ciuc si Codlea.
Tacamul sa fie complet. Am trecut prin statiunile montane de langa Brasov. Priveam pe geam la natura deosebita, la frumoasa Romanie, priveam dintr-un microbuz plin de detinuti, multi recidivisti.
Ajunsi la penitenciar, am asteptat doua ore pana la repartizarea in camere. La ora 23 am intrat in celula, unde surpriza, apa nu curgea. Neglijenta voluntara a detinutilor a determinat conducea la adoptarea unor masuri de limitare a debitului apei.
Urmatoarea zi, dis de dimineata, am pornit alaturi de aprox. 70 de detinuti catre Tribunal. Totul a fost mecanic, a durat foarte putin. M-a impresionat judecatorul, care la un moment dat a incercat sa se faca inteles cand in fata lui a aparut un nigerian, care nu a fost asistat de un traducator. Aici totul se bazeaza pe cereri catre comandantul unitatii. Din cate am aflat, aceasta metoda este de fapt menita a stopa introducerea de substante stupefiante in penitenciar. Nu am iesit la curtea de plimbare atat de des pe cat ieseam la Gherla, prefer sa nu socializez de fel. Majoritatea timpului il petrec in camera citind. Fiind pasionat de istorie, parintii mei mi-au trimis un stoc nou de carti.
Sincere condoleante
Condoleante pentru fiul domnului Ioan Avram Muresan, Dan Muresan, care s-a stins din viata acum cateva zile, intr-o camera de hotel din Nairobi, Kenia. Cat timp am impartasit celula de la Pnt. Gherla, mi-a vorbit de multe ori despre fiul lui, de care era foarte mandru.
Intr-adevar, realizarile lui Dan Muresan in domeniul in care era implicat erau recunoscute in toata lumea. Mereu prezent in tarile cu grad mare de risc, a infruntat pericolul cu capul sus, manat de o ambitie inegalabila. Mi-as fi dorit sa fiu alaturi de bunul meu prieten in aceaste momente extrem de dureroase pentru el.
Dupa ce am ajuns la Rahova, in dimineata instantei, ne-am intalnit pe holurile penitenciarului. Ne-am imbratisat frateste, am vorbit putin, iar dupa am incercat sa gasim o modalitate de a sta impreuna in celula de la subsolul Tribunalului Bucuresti, dar regulile mult prea stricte nu ne-au permis aces lucru.
Odihneste-te in pace Dane!
