Religie
Ortodox = Sf. Mc. Minodora, Mitrodora şi Nimfodora; Sf. Pulheria împărăteasa
Romano-catolic = Sf. Nicolae din Tolentino, pr.
Reformat(Calvin) = Ákos, Hunor, Nikoletta
Greco-catolic = Ss Minodora, Mitrodora şi Nimfodora, m (+ sec IV).
Mozaic = 21. Elul 5769
Musulman = al-khamis: 20. Ramadan 1430

Evenimente
1823: Simón Bolívar devine președinte al statului Peru.
1914 – Trupele generalului Joseph Joffre obtin victoria de la Marna, în fata trupelor germane, salvând Parisul de o invazie iminenta. Batalia de pe Marna, desfasurata între 5 si 12 septembrie, a fost una dintre cele mai mari confruntari din timpul celui de-al doilea Razboi Mondial ; a doua batalie de la Marna, începuta la 15 iulie 1918, a reprezentat ultima mare ofensiva a armatei germane, blocata de contraofensiva fortelor Antantei.
1919: Puterile aliate semnează, la Saint Germain (Franța), Tratatul de pace cu Austria. Prin acest tratat se recunoștea, pe plan internațional, unirea Bucovinei cu România.
1939 – Al doilea razboi mondial. Guvernul german atrage atentia guvernului român ca acordarea de azil politic guvernului polonez “ar constitui o violare a neutralitatii”. Cu asentimentul primului-ministru, Grigore Gafencu, ministru de Externe, respinge aceasta interpretare, declarând: “obligatiunile noastre de neutralitate nu ne-ar împiedica sa acordam azil unor refugiati politici izolati, daca acestia s-ar abtine de la orice activitate politica pe teritoriul nostru.
1960: La Jocurile Olimpice de la Roma, Iolanda Balaș, supranumită de gazde la grande bionda, a sărit 1,85 metri și a câștigat medalia olimpică de aur la o diferență de 14 cm față de următoarea clasată. În total România a obținut 10 medalii (3 aur, 1 argint, 6 bronz).
1964: Prima audiție, în țară, a poemului simfonic Vox Maris de George Enescu, interpretat de Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Române, dirijată de Iosif Conta.
1989: În urma coliziunii cu un convoi bulgăresc de barje, nava „Mogoșoaia” se scufundă în apropiere de Galați. Catastrofa s-a soldat cu 215 victime.
1989 – Deschiderea ”Cortinei de Fier”. Ungaria si-a deschis granitele permitând zecilor de mii de refugiati est-germani sa paraseasca tara cu destinatia Germania de Vest.
2001 – Consiliul de Securitate al ONU a ridicat ultimele sanctiuni care ramasesera în vigoare împotriva Republicii Federale Iugoslavia, punând astfel capat embargoului asupra armelor instituit împotriva acestei tari ca urmare a razboiului din Kosovo.
2002: Elvetia a devenit cel de-al 190-lea stat membru al ONU, în urma cererii, din 17.07.2002, de admitere în cadrul organizatiei ca membru cu drepturi depline (Elvetia avea statut de observator în cadrul ONU din anul 1948).
2003: Romania pierde calificarea la Campionatul European dupa un 2-2 cu Danemarca la Copenhaga.

Nașteri
1524: Pierre de Ronsard, poet francez (d. 1585)
1638: Maria Tereza a Spaniei, regină a Franței, soția lui Ludovic al XIV-lea al Franței (d. 1683)
1709: Antioh Cantemir, poet de limba rusă, fiul domnitorului Dimitrie Cantemir (d. 1744)
1740: Nicolau Tolentino de Almeida, poet portughez (d. 1811)
1824: Avram Iancu, avocat român, unul dintre conducătorii Revoluției de la 1848 din Transilvania (d. 1872)
1839: Charles Peirce, filosof american (d. 1914)
1866: Jeppe Aakjær, scriitor danez (d. 1930)
1892: Arthur Holly Compton, fizician american, a descoperit radiațiile Röentgen și Gama, laureat al Premiului Nobel (d. 1962)
1912: Vasile Posteucă, poet român care a activat mai mult în exil (d. 1972)
1927: Martin Jurchescu, matematician român, membru al Academiei Române (d. 1996)

Decese
0954: Regele Ludovic al IV-lea al Franței (n. 920)
1635: George Buitul, iezuit transilvănean, autorul primei cărți tipărite în limba română cu caractere latine (n. 1589)
1669: Henrietta Maria, prințesă a Franței și regină a Angliei, Scoției și Irlandei, soția lui Carol I al Angliei (n. 1609)
1749: Émilie de Breteuil, matematiciană și fiziciană franceză (n. 1706)
1872: Avram Iancu, conducător al revoluției de la 1848-1849 din Transilvania (n. 1824)
1898: Elisabeta de Wittelsbach, împărăteasă a Austriei (n. 1837)
1918: Antal Acsay, scriitor, istoric și critic literar maghiar (n. 1861)
1948: Regele Ferdinand al Bulgariei (n. 1861)
1964: Aram Frenkian, filosof, filolog, traducător și eseist român (n. 1898)
1975: Sir George Paget Thomson, fizician, laureat al Premiului Nobel pe 1937 (n. 1892)
1979: Ionel Băjescu-Oardă, compozitor și cântăreț; autor de romanțe (n. 1883)
1983: Felix Bloch, fizician elvețian (d. 1905)
1999: Romulus Vulcănescu, etnolog, sociolog al culturii, folclorist; membru de onoare al Academiei Române (n. 1912)
1999: Alfredo Kraus, tenor spaniol (n. 1927)
2000: Dem Rădulescu, unul dintre marii actori de comedie români de teatru, film şi televiziune, profesor universitar (din filmografie: “Veronica”, “Expresul de Buftea”, “B.D. la munte şi la mare”; piesa “O scrisoare pierdută”, în regia lui Liviu Ciulei) (n.30.09.1931).
2011: Cliff Robertson, actor american (n. 1925)

Personalitatea zilei – Avram Iancu
Avram Iancu (n. 1824, Vidra de Sus – d. 10 septembrie 1872, Baia de Criș, Hunedoara) a fost un avocat transilvănean și revoluționar român pașoptist, care a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania. A fost conducătorul de fapt al Țării Moților în anul 1849, comandând armata românilor transilvăneni, în alianță cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluționare ungare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth.
S-a născut în Munții Apuseni într-o familie de moți înstăriți. Tatăl său, Alexandru Iancu, a fost pădurar, apoi jude domenial. Având o situație materială bună, a urmat clasele elementare la Poiana Vadului și Abrud, gimnaziul inferior la Zlatna, iar gimnaziul superior la Liceul Piarist din Cluj. Începând cu anul 1844 a urmat Facultatea de Drept la Cluj. Din anul 1846 a devenit cancelarist la Târgu Mureș. Își ia examenul de avocat în anul 1848.
În preajma izbucnirii revoluției făcea parte dintre fruntașii intelectualității românești transilvănene, luptătoare pentru emancipare socială și națională de sub unguri și imperialii austrieci. A fost unul dintre inițiatorii și organizatorii adunărilor de la Blaj din 30 aprilie, 15-17 mai și 15-23 septembrie 1848 și conducătorul cetelor înarmate de țărani și de mineri din Munții Apuseni, în rândurile cărora și-a câștigat o mare popularitate.
Punerea greoaie în practică a legii privitoare la desființarea iobăgiei în Transilvania, refuzul lui Kossuth și al guvernului revoluționar ungar de a acorda drepturi politice și libertăți naționale românilor transilvăneni și votarea, în contra dorinței majorității române, a unirii Transilvaniei cu Ungaria la Dieta din Cluj, au dus la dezbinarea revoluționarilor pașoptiști transilvăneni și la ridicarea țărănimii române la lupta pentru rezolvarea problemei sociale și a celei naționale. Acest curs al revoluției române în Transilvania a fost influențat și de recunoașterea de către austrieci a românilor transilvani ca națiune politică, fapt refuzat de guvernul revoluționar maghiar de la Budapesta al lui Kossuth. Avram Iancu a devenit conducătorul oștilor țărănești române contra revoluției maghiare în Transilvania, care urmărea aici anexarea ei. În fruntea acestei oști și în colaborare cu autoritățile militare austriece a organizat apărarea în Munții Apuseni și a respins numeroasele atacuri ale trupelor revoluționare maghiare trimise de guvernul revoluționar ungar (Comitetul maghiar de apărare a țării (Országos Honvédelmi Bizottság)), superioare ca număr și ca armament, câștigându-și renumele de „craiul munților”.
Pe 4 mai 1849 a dat o nouă organizare civilă Munților Apuseni. În vara anului 1849 a stat timp de 10 luni la Viena, unde a ținut legătura cu autoritățile imperiale austriece.
Luptele din Munții Apuseni slăbiseră atât forțele revoluționare ungurești cât și pe cele ale românilor. Armata țaristă, chemată în ajutor de împăratul Austriei, Franz Joseph, a înfrânt armata revoluționară ungară la Sighișoara. Copleșite de armatele austriece și de cele rusești, trupele revoluționare maghiare au capitulat la Șiria pe 13 august 1849.
În anul 1852 tânărul împărat Franz Joseph a întreprins o vizită în Transilvania, agenda călătoriei fiind stabilită de primul ministru Felix zu Schwarzenberg și de vărul acestuia, Karl Borromäus zu Schwarzenberg, guvernatorul Marelui Principat al Transilvaniei. La cererea lui Avram Iancu împăratul a modificat traseul vizitei, a mers în Munții Apuseni, a prânzit la Găina, a trecut prin Vidra și a înnoptat pe 21 iunie 1852 la Câmpeni. Avram Iancu s-a prezentat seara târziu la cartierul împăratului, după ce acesta se culcase, obosit de călătorie. Nemulțumit că nu este primit pe loc în audiență, Avram Iancu a iscat o altercație cu șeful de cabinet al împăratului, motiv pentru care a fost dat afară de jandarmi. Ulterior a refuzat să primească decorația acordată de împărat pentru meritele sale din timpul luptelor contra revoluționarilor maghiari.

Iubita cu care a avut cea mai îndelungată relație a fost Johanna Farkas, cunoscută ca Háni, o tânără maghiară din Abrud. Tatăl Johannei Farkas locuia în Abrud, unde activa fie ca preot, fie ca avocat. Se numea Tamás Farkas și era protestant de confesiune unitariană. Mama Johannei era de religie romano-catolică. Potrivit datinii, Háni a fost botezată în confesiunea mamei. Tânăra se născuse în 1834 și era cu zece ani mai tânără decât Iancu. O mărturie orală consemnată de Ioan Lupaș menționează că Háni l-a salvat pe iubitul ei în cea mai periculoasă clipă din viața acestuia, în luna mai a anului 1848, când maiorul Imre Hatvani intra pe neașteptate în Abrud pentru a-l surprinde pe Iancu, care se afla în casa avocatului Tamás Farkas, tatăl Johannei. Aflând că trupele revoluționare unguresti se apropie de oraș, Háni l-a înștiințat pe Iancu, l-a rugat să plece numaidecât pentru a-și salva viața și l-a condus prin grădina din spatele casei. Astfel Iancu a părăsit Abrudul în ultima clipă și s-a îndreptat spre Câmpeni, unde a organizat contraofensiva împotriva lui Hatvani.
În ultimele două decenii ale vieții sale a suferit de o boală psihică. A rămas în memoria colectivă ca umblând din sat în sat înnebunit. În dimineața zilei de 10 septembrie 1872, Avram Iancu a fost găsit mort, cu privirea încremenită spre cer, sub streașina unei claie de fân, în ograda brutarului Ioan Stupina, zis Lieber, din Baia de Criș. A fost îngropat pe 13 septembrie 1872 la Țebea, jud. Hunedoara, lângă „Gorunul lui Horea”. La prohod participaseră 23 preoți, în frunte cu protopopii Miheljianu (ortodox) din Brad și Balint (unit) din Roșia Montană. La mormânt s-a distribuit o odă dedicată memoriei lui Iancu, scrisă de Gheorghe Secula.

Rubrică realizată de Grigore Ciascai