AcasăActualitateSocialMemoria zilei - 9 septembrie. Religie, sărbători, evenimente, nașteri, decese, personalități

Memoria zilei – 9 septembrie. Religie, sărbători, evenimente, nașteri, decese, personalități

spot_img

DISTRIBUIȚI

Religie
Ortodox = Sf. şi Drepţii părinţi Ioachim şi Ana; †) Sf. Cuv. Dimitrie de la Vorona; Sf. Mc. Severian; Cuv. Teofan Mărt. (Post)
Romano-catolic = Sf. Petru Claver, pr.
Reformat(Calvin) = Ádám
Greco-catolic = Ss Ioachim şi Ana, părinţii Preas Fec Maria. S Severian, m (+ 323).
Mozaic = 20. Elul 5769
Musulman = al-‘arb`a’: 19. Ramadan 1430
Sărbători
Ziua mondială a frumuseții – Se marchează la inițiativa Comitetului Internațional al esteticii și cosmeticii (SIDESKO)
Coreea de Nord: Ziua națională – Proclamarea Republicii Populare Democrate Coreene (1948)
Tadjikistan: Ziua națională – Proclamarea independenței (1991)

Evenimente
1543: Maria Stuart, în vârstă de nouă luni, este încoronată oficial „Regină a Scoției” în orașul scoțian Stirling.
1743: Rescriptul împărătesei Maria Terezia prin care s-a dat dreptul copiilor de iobagi români din Transilvania de a frecventa școala.
1804: Incendiu violent în București; Curtea Domnească și o bună parte a orașului sunt distruse.
1850: California a devenit cel de-al 31-lea stat american.
1886: S-a adoptat, la Berna, prima Convenție internațională pentru protecția operelor literare și artistice (intră în vigoare în România la 5/17 decembrie 1887) (9/21)
1911: A fost efectuată prima cursă poștală cu avionul în Europa
1912: A fost dezvelit bustul generalului dr. Carol Davila, lucrare a lui Constantin Brâncuși, și primul monument al lui Brâncuși la București
1918: Constituirea, din inițiativa lui C. I. Parhon, a Societății de neurologie, psihiatrie și psihologie din Iași (din 1921 și de endocrinologie)
1940: Asasinatele hortyste din comuna Treznea, judetul Salaj. Au fost uciși sau răniți 263 de români; drama populației românești din Transilvania de Nord-Est a continuat și în celelalte zile, în perioada 1 septembrie 1940 – 1 septembrie 1942, fiind asasinați 991 de români (în comuna Ip au fost asasinati, în noaptea de 13-14 septembrie 156 de români)
1956: Elvis Presley apare pentru prima dată în emisiunea The Ed Sullivan Show. Elvis a interpretat piesele Don’t Be Cruel și Hound Dog.
1989: Între 9 septembrie și 17 noiembrie 1989, s-a desfășurat primul și cel mai rapid înconjur al lumii cu automobilul. A fost efectuat de Mohammed Salahuddin Choudhury și de soția sa Neena, din India, în 69 de zile, 19 ore și 15 minute, având ca punct de plecare și sosire orașul Delhi, India
1997: Kim Jong Il, fiu și moștenitorul desemnat al fostului lider nord-coreean, Kim Ir Sen, a fost numit oficial președinte al RPD Coreene, după 3 ani de doliu păstrat în memoria tatălui său (n. 16 februarie 1941)
2002: Canalul de televiziune Al-Jazeera a difuzat o banda sonoră în care Osama Ben Laden revendica, pentru prima dată explicit, atentatele de la 11 septembrie 2001 din SUA
2004: Secretarul de stat american Colin Powell a declarat că violențele din provincia sudaneză Darfur constituie o gravă încalcare a drepturilor omului și a invocat Convenția internațională din 1948 asupra prevenirii și pedepsirii crimelor de genocid; conflictul din vestul Sudanului a început în februarie 2003, când milițiile proguvernamentale (numite de localnici „diavolii călări”) au silit populația de culoare să-și părăsească locuințele, terorizând și exterminând zeci de mii de persoane; ONU a declarat cu privire la criza din Darfur că este cea mai gravă criză umanitară în curs de desfășurare din lume

Nașteri
214: Aurelian, împărat roman (270-275) (d. 275)
384: Honorius, împărat al Imperiului Roman de Apus (395-423) (d. 15 august 423)
1585: Armand Jean du Plessis, Cardinal Richelieu, om politic francez (d. 4 decembrie 1642)
1737: Luigi Galvani, medic și fizician italian (d. 1798)
1827: Marele Duce Constantin Nicolaevici al Rusiei, fiul Țarului Nicolae I, vicerege al Poloniei, președinte al Consiliului de Miniștri (d. 1892)
1828: Lev Tolstoi, scriitor rus (d. 1910)
1863: Agatha Bârsescu, actriță româncă (d. 1939)
1885: Victor Vâlcovici, matematician român, membru al Academiei Române (d. 1970)
1894: Mihail Andricu, compozitor român (d. 1974)
1899: Brassaï, pictor, francez (d. 1984)
1908: Cesare Pavese, scriitor italian (d. 1950)
1908: Victor Weisskopf, fizician american (d. 2002)
1922: Hans Georg Dehmelt, fizician american de origine germană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (1989)
1923: Daniel Carleton Gajdusek, virusolog american, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (1976)
1949: Susilo Bambang Yudhoyono, om politic indonezian, președinte al Indoneziei (2004- )
1952: Dave Stewart, membru al formatiei „Eurythmics”
1960: Hugh Grant, actor britanic
1977: Gina Gogean, gimnastă româncă

Decese
1087: Regele William I al Angliei
1438: Regele Eduard al Portugaliei (n. 1391)
1487: Chenghua, împărat al Chinei din dinastia Ming (1464-1487) (n. 9 decembrie 1447)
1513: Regele James al IV-lea al Scoției (n. 1473)
1891: Jules Grévy, om politic francez, președinte al Franței (1879-1887) (n. 15 august 1807)
1896: Matei Millo, actor și cântăreț, autor de texte dramatice român (n. 1814)
1898: Stéphane Mallarmé, scriitor francez (n. 1842)
1901: Henri de Toulouse-Lautrec, pictor francez (n. 1864)
1931: Matilda Cugler-Poni, poetă (n. 1851)
1941: Hans Spemann, biolog german, laureat al Premiului Nobel (n. 1869)
1947: Victor Horta, arhitect și designer belgian (n. 1861)
1945: Zinaida Gippius, poet rus (n. 1869)
1976: Mao Zedong, om politic chinez, conducător al R. P. Chineze între 1949 și 1976 (n. 26 decembrie 1893)
1981: Jacques Lacan, psiholog și psihanalist francez (n. 1901)
1984: Yilmaz Guney, regizor, scenarist, actor și producător turc (n. 1937)
1985: Paul Flory, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1974)
1990: Samuel Doe, președinte al Liberiei (1980-1990) (n. 6 mai 1951)
1992: Margareta Sterian, pictor, ceramist, artist decorator și poetă (n. 1897)
2003: Edward Teller, om de știință american de origine maghiară, considerat părintele bombei atomice (n. 1908)

Personalitatea zilei – Cesare Pavese

Cesare Pavese (Santo Stefano Belbo, 9 septembrie 1908 – Torino, 27 august 1950) a fost un scriitor, poet, critic literar și traducător italian. Este considerat unul dintre cei mai importanți scriitori italieni ai secolului XX.

Biografie
1908 – 09 septembrie se naște la Santo Stefano Belbo (Cuneo), în apropiere de Torino, fiul lui Eugenio Pavese, funcționar la Tribunalul din Torino și al Consolinei Mesturini, ce provenea dintr-o familie de comercianți bogați.
1915-1926 – studiile la Torino; spre sfârșitul acestei perioade începe să-i citească pe D’Annunzio, Papini și scrie primele versuri.
1926-1929 – student la Universitatea din Torino, Facultatea de Litere și Filozofie. Studiază cu pasiune literatura clasică și engleză, începînd să fie interesat și de literatura americană cu gândul la o bursă la Columbia University, bursă pe care n-o va obține niciodată.
1930 – își susține lucrarea de diplomă, dar nefiind înscris în partidul fascist, nu poate deveni asistent la Universitatea din Torino. Predă ca suplinitor latina în afara orașului Torino.
1933 – se înscrie în Partidul Național Fascist și astfel poate deveni profesor suplinitor de italiană chiar la liceul la care a studiat și el, în Torino. Colaborează la editura lui Giulio Einaudi fondată la Torino, în sediul publicației comuniste „Ordine nuovo”.
1934 – din mai până în ianuarie 1935 îl înlocuiește la direcția revistei „La cultura” pe Leone Ginzburg, arestat din cauza activității sale politice.
1935 – o cunoaște pe Battistina Pizzardo (Tina), profesoară de matematică, angajată în mișcarea antifascistă, femeia care îi va marca întreaga viață afectivă. 13 mai – este arestat și după câteva luni de închisoare, este condamnat la trei ani de domiciuliu forțat în Calabria.
1936 – martie este eliberat și revine la Torino, unde află că Tina s-a logodit, veste care-i provoacă o profundă criză sentimentală și morală.
1937 – reia colaborarea cu editura Einaudi și lucrează și pentru editura Mondadori. La 1 mai 1938 este definitiv angajat de către editura Einaudi.
1943 – din 8 septembrie editura Einaudi este sub directa obsevare a unui comisar al regimului Mussolini, instalat în nordul Italiei. Pavese este obligat să trăiască retras, sub numele fals de Carlo de Ambrogio, până la 25 aprilie 1945.
1945 – după eliberarea Italiei, editura Einaudi își reia activitatea. Pavese devine un factotum al editurii, reia vechile contacte cu colaboratorii, întrerupte în timpul ocupației germane. În luna august se transferă la Roma, unde coordonează activitatea filialei editurii Einaudi.
1947 – se înscrie în Partidul Comunist Italian.
1949-1950 – conduce revista „Cultura e realta” („Cultură și realitate”).
1950 – în iunie primește premiul ‘Strega’ pentru „La bella estate” („Vara de neuitat”).
17 august 1950 – ultimele pagini din jurnalul „Il mistiere di vivere” („Meseria de a trăi”):
„Este pentru prima dată când fac bilanțul unui an care nu s-a sfârșit încă. În meseria mea, deci, sunt rege. Am făcut totul în 10 ani. Dacă mă gândesc la ezitările de atunci. În viața mea sunt mai disperat și mai pierdut decât atunci. Ce-am adunat? Nimic. Am ignorat câțiva ani defectele mele, am trăit ca și când nu ar fi existat. Am fost stoic. Era eroism? Nu, nu mi-a fost greu deloc. Și apoi, la primul asalt al „neliniștei îngrijorate” am recăzut în nisipurile mișcătoare. Din martie mă frământ. Numele nu importă. Sunt ele oare altceva decât nume fortuite, nume întâmplătoare – dacă nu acelea, altele? Rămâne că știu care este triumful meu cel mai deplin – și acestui triumf îi lipsește carnea, îi lipsește sângele, îi lipsește viața. Nu mai am nimic de dorit pe acest pământ în afară de acel lucru pe care cincisprezece ani de faliment îl exclud de acum înainte. Acesta este bilanțul anului care nu s-a sfârșit încă, pe care nu-l voi sfârși.”
26 august 1950 – Pavese se sinucide într-o cameră din hotelul Roma din Torino.
Volume publicate:
1936 – volumul de versuri „Lavorare stanca” („Munca obosește”), ed. Solaria din Florența;
1939 – romanul „Il carcere” („Închisoarea”);
1940-1941 – romanul „La Spiaggia” („Plaja”) – „Paesi tuoi” („Satele tale”) – roman scurt pentru care dictatura îl va acuza de ofensă adusă patriei;
1943 – volumul de versuri „Lavorare stanca” („Munca obosește”) ediție completă și definitivă;
1947 – romanul „Dialoghi con Leuco” („Dialoguri cu Leuco”) – romanul „Il compagno” („Tovarășul”);
1948 – romanul „Prima che il gallo canti” („Înainte de cântatul cocoșului”);
1949 – romanul „La bella estate” („Vara de neuitat”);
1950 – romanul „La luna e i falo” („Luna și focurile”);

Post-mortem:
1951 – volumul de versuri „Verra la morte a avra i tuoi occhi” („Va veni moartea și va avea ochii tăi”) – volumul „La letteratura americana e altri saggi” („Literatura americană și alte studii”);
1952 – jurnalul ținut între anii 1935 și 1950: „Il mestiere di vivere” („Meseria de a trăi”).
Traduceri:
„Domnul nostru Vrenn” de Sinclair Lewis – 1931; „Moby Dick” de Herman Melville – 1932; „Dedalus” de James Joyce – 1934; „Paralela 42” de John Dos Passos – 1935; „O grămadă de bani” de John Dos Passos – 1937; „Oameni și șoareci” de John Steinbeck – 1937; „Moll Flanders” de Daniel Defoe și „Autobiografia lui Alice Toklas” de Gertrude Stein – 1938; „David Copperfield” de Charles Dickens – 1939; „Benito Cereno” de Herman Melville și „Trei existențe” de Gertrude Stein – 1940; „Cătunul” de William Faulkner – 1942.
Rubrică realizată de Grigore Ciascai

loading...

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img




TE-AR MAI PUTEA INTERESA