Religie
Ortodox-  Sf. Ier. Varlaam, Mitr. Moldovei; + Cuv. Ioan de la Râşca şi Secu.
Romano-catolic = Sf. Felix, pr. m.
Reformat(Calvin) = Rózsa (Trandafira), Róza (Trandafira).
Greco-catolic = Sf. patr. Alexandru, Ioan şi Pavel cel Nou ai Constantinopolului.
Mozaic = 30. Av 5771.
Musulman = ath-thalatha’: 30. Ramadan 1432 Eid Al-Fitr; (Sfârşitul Ramadanului)
Sărbători
Azerbaidjan: Sărbătoare națională – Proclamarea independenței – (1991)

Evenimente
1265: Prima mențiune documentară a Hunedoarei
1535: S-a încheiat înălțarea Bisericii „Sf. Dumitru” din Suceava (începută la 10 august 1534), ctitorie a lui Petru Rareș, domn al Moldovei (1527-1538; 1541-1546)
1698: A apărut, la Iași, prima scriere filosofică românească: Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea sau giudețul sufletului cu trupul, de Dimitrie Cantemir
1877: Asaltul armatei române asupra redutei turcești PlevnaIII, în timpul războiului pentru independență
1881: Inginerul francez Clement Ader (1841-1926) a patentat teatrofonul, primul sistem audio-stereo în Franța
1914: Are loc primul spectacol al Companiei Marioara Voiculescu-Bulandra, cu piesa „Soțul ideal”, de Oscar Wilde.
1918: A fost asasinat șeful Direcției Politice de Stat a Rusiei bolșevice (C.E.K.A.), Urițki. In aceeași zi, la Moscova, a avut loc atentatul Faniei Kaplan asupra lui Lenin
1940: A fost încheiat al doilea protocol al Dictatului de la Viena. România a fost nevoită să cedeze Ungariei, Nord-vestul Transilvaniei, cunoscut istoriografic sub numele de Transilvania de Nord.
1944: România a rupt, după lovitura de stat de la 23 august, relațiile diplomatice cu Ungaria horthystă
1948: A fost creată Direcția Generală a Securității Poporului (Securitatea)
1974: A fost realizat calculatorul pe bază de laser Coral.
1974: A fost inaugurat, la București, Centrul demografic ONU -România.
1981: Președintele Iranului, Mohammad Ali Rajai, și primul ministru, Mohammad Javad, au fost uciși într-un atac cu bombe efectuat asupra clădirii Guvernului
1983: Primul zbor al navetei Challenger
1986: Cutremur de pământ în Vrancea cu magnitudinea de 7,2, adâncimea de 140 km
1991: Atletul american Mike Powell a reușit să depășească recordul mondial la săritura în lungime, record stabilit în 1968 de Bob Beamon
2005: Uraganul Katrina a devastat sudul SUA

Nașteri
1705: David Hartley, filosof englez (d. 1757)
1748: Jacques-Louis David, pictor francez (d. 1825)
1811: Théophile Gautier, scriitor francez (d. 1872)
1848: Gheorghe Bengescu, diplomat și publicist român, membru al Academiei Române (d.1921)
1852: Jacobus Henricus van ‘t Hoff, chimist olandez, laureat al Premiului Nobel (d. 1911)
1871: Ernest Rutherford, fizician britanic, laureat al Premiului Nobel (d. 1937)
1884: Theodor Svedberg, chimist și fizician suedez, laureat al Premiului Nobel (d. 1971)
1897: Aurel Petrescu, regizor și operator român (d. 1948)
1910: Augustin Z.N. Pop, istoric literar român (d. 1989)
1912: Edward Mills Purcell, fizician american (d. 1997)
1913: Vlad Voiculescu, medic român, membru al Academiei Române (d. 2001)
1927: Victor Emanuel Sahini, chimist român
1939: John Peel, disc jockey britanic (d. 2004)
1941: George Crăsnaru, bas bariton român
1943: Anna Adamis, scriitoare și libretistă maghiară
1949: Peter Maffay, cantautor german născut în România
1952: Daniel Dăianu, economist și politician român
1959: Ralu Filip, jurist și jurnalist român (d. 2007)
1964: A.G. Weinberger, compozitor și interpret de muzică de jazz
1972: Cameron Diaz, actriță americană

Decese
1483: Regele Ludovic al XI-lea al Franței (n. 1423)
1751: Christopher Polhem, inventator suedez (n. 1661)
1844: Francis Baily, astronom englez (n. 1774)
1891: Emanoil Bacaloglu, fizician, chimist și matematician român (n. 1830)
1928: Wilhelm Wien, fizician german, laureat al Premiului Nobel (n. 1864)
1929: Emanoil Riegler, medic român (n. 1854)
1940: Sir Joseph John Thomson, fizician englez, laureat al Premiului Nobel (n. 1856)
1954: Alexandru Lapedatu, istoric și om politic român, membru al Academiei Române (n. 1876)
1964: Scarlat Lambrino, istoric român, membru al Academiei Române (n. 1891)
1975: Theodor Constantin, scriitor român (n. 1910)
1989: Costin Murgescu, economist român, membru al Academiei Române (n. 1919)
2006: Naghib Mahfuz, scriitor egiptean, laureat al Premiului Nobel (n. 1911)

Personalitatea zilei
Naghib Mahfuz (Naguib Mahfouz, n. 11 decembrie 1911 – d. 30 august 2006) a fost un romancier egiptean, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1988, autor al „Trilogiei din Cairo”.

Naghib Mahfuz s-a născut în vechiul cartier Gamaliy din Cairo, orașul pe care l-a descris atât de des, în familia unui modest funcționar de stat. Tatăl și-a numit băiatul după numele medicului care a asistat la nașterea acestuia, Naghib Pasha Mahfuz (1882-1974). După studiul filosofiei la Universitatea din Cairo a lucrat pentru un timp în administrația acestei universități iar în 1939 a devenit funcționar de stat în Ministerul Cultelor.
În timpul președinției lui Gamal Abdel Nasser, a fost director al Biroului de Supraveghere a Artelor și al Fundației pentru Cinematografie (1966-1968). În ultima parte a vieții a activat în funcția de consilier al Ministerului Culturii. A publicat, într-o carieră de peste 70 de ani, 34 de romane, peste 350 de nuvele și multe scenarii de film.
În opera sa timpurie, din perioada 1939-1944, Mahfuz s-a străduit, pornind de la preocuparea cu vechiul Egipt, să promoveze afirmarea unei identități egiptene. După cel de-al doilea Război Mondial și după căderea monarhiei în Egipt speranța într-o eliberare de sub sistemul colonial britanic și nemulțumirea față de antagonismele sociale grave au dus la orientarea autorului spre subiecte contemporane, prezentate în mod realist, cum a fost, de exemplu, în romanul „Străduța Midaq” din 1947. „Trilogia din Cairo”, ciclul de romane din 1956-57 dedicat unei familii de negustori, îl face cunoscut în întreaga lume arabă.
„Paradisul copiilor” (1959), una din operele sale celebre, a fost interzisă în Egipt sub acuzația de blasfemie. Romanul este o parabolă a istoriei universale și are ca subiect viețile lui Adam, Moise, Iisus și Muhammad, problematizând în același timp relația dintre credință și cunoașterea științifică. În 1989, după fatwa împotriva lui Salman Rushdie, teologul egiptean Omar Abdul-Rahman regreta faptul că Mahfuz n-a fost pedepsit pentru romanul său, deoarece o asemenea poziție tranșantă l-ar fi descurajat pe Rushdie să publice „Versetele satanice”. Probabil în urma acestor declarații ale șeicului Omar, care azi este condamnat la închisoare pe viață în S.U.A., islamiștii au comis în 1994 un atentat împotriva romancierului, care avea pe atunci 82 de ani. Mahfuz a supraviețuit, grav rănit la gât și nemairevenindu-și niciodată pe deplin; mâna dreaptă i-a rămas paralizată. Romanul „Paradisul copiilor” a fost publicat în Egipt abia în 2006.
Alte cărți ale autorului au fost mult timp interzise în țările arabe, în urma angajamentului său în favoarea tratativelor de pace cu Israelul duse de președintele Anwar Sadat la Camp David. Doar odată cu acordarea Premiului Nobel pentru Literatură, în 1988, Mahfuz a fost publicat și în Orientul Mijlociu, el fiind deocamdată singurul scriitor de limbă arabă onorat cu acest premiu.
Mahfuz a devenit criptic începând cu deceniul al șaselea al secolului al XX-lea, având numai astfel posibilitatea să-și exprime atitudinea critică față de intoleranța religioasă și corupția pe care le descoperise în societatea egipteană, rămânând totuși un reprezentat al politicii culturale oficiale. În anii ´70, opera i-a fost îmbogățită de elemente preluate din literatura suprarealistă și absurdă. După atentatul din 1994, vocea literară a lui Mahfuz a amuțit.
În iulie 2006 starea sănătății i s-a agravat în urma unei căderi. A murit în ziua de 30 august 2006, în timpul tratamentului leziunilor sale într-un spital din Cairo, din cauza unui atac de cord. Pe data de 31 august 2006 a fost înmormântat la moscheea Al Rashdan din Nasr City, un cartier al orașului Cairo, cu onoruri militare.
Rubrică realizată de Grigore Ciascai