Procurorii lui Kovesi şi Morar acţionează în aceste zile ca securiştii din anii ’50, dar, în paralel uzilizează şi elemente specifice evului mediu „întunecat”. Anchetele demarate la sate, ar putea scoate PDL din Parlament.
Preşedintele ProDemocraţia, Cristian Pârvulescu analizează împreună cu redactorii Cotidianul.ro implicarea Parchetului General şi DNA în procesul electoral. Vă prezentăm o imagine nefardată a ceea ce se întâmplă în aceste zile şi posibilele consecinţe.
Cristian Pârvulescu: „În 2004, la alegerile parlamentare şi prezidenţiale, care, după cum se ştie, se desfăşurau încă simultan, s-au înregistrat numeroase fraude. Am făcut nenumărate sesizări privind votul multiplu, prezentînd dovezi solide strânse de observatorii ProDemocraţia care au operat în teren. Abia în 2007 am primit un răspuns de la Parchetul General, din care a rezultat că au fost anchetate 2 persoane. În 2009, la alegerile prezidenţiale s-au înfiinţat 3.750 de secţii speciale. Au existat numeroase sesizări privind votul multiplu în aceste secţii speciale. Nu am auzit ca Parchetul să fi demarat vreo anchetă. Acum, văd că suntem în faţa unei acţiuni de amploare”.
La alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie 2009 (turul I de scrutin) în secţiile de vot speciale (gări, autogări, universităţi etc) din ţară au votat 479.613 alegători, iar pe 6 decembrie 2009 (turul II de scrutin) au votat 617.225 alegători. Cifrele sunt foarte mari, mai ales dacă ţinem cont de anotimp şi de faptul că în zilele respective nu era nicio sărbătoarea sau alt eveniment deosebit. Chiar dacă a plouat cu sesizări, procurorii dnei Koveşi nu au demarat anchete. Un motiv îl constituie poate şi faptul că în secţiile speciale din ţară, în ambele scrutinuri Traian Băsescu a luat cele mai multe voturi: 156.928 în primul tur, 321.700 în al doilea tur.
Într-un stat laic, Biblia nu are ce căuta într-o anchetă
Cristian Pârvulescu: „În aceste zile se petrec unele lucruri foarte grave. Unul dintre aceştia privesc structura natura statului. România este un stat laic. A utiliza biblia, a-i pune pe cei care răspund întrebărilor procurorilor să jure pe biblie, este inadmisibil într-un stat laic. Împotriva acestui fapt, este nevoie de o reacţie de anvergură a societăţii civile şi de o luare de poziţie fermă din partea autorităţilor. În SUA sau alte state din Uniunea Europeană se utilizizează biblia în anchete? Nu”.
Cum modul de acţiune al procurorilor este public, aşteptăm ca ambasada SUA, ambasadele statelor UE din Bucureşti să informeze în rapoartele pe care le întocmesc utilizarea bibliei în anchete şi aşteptăm şi reacţii din partea oficialilor UE şi SUA.
DNA s-a implicat ilegal în anchete
Cristian Pârvulescu: „Un alt fapt grav întâlnit în aceste zile îl reprezintă participarea procurorilor DNA la anchete. Nu este de competenţa DNA ceea ce se anchetează acum. Atribuţiile DNA sunt clare şi implicarea procurorilor DNA este ilegală”.
OUG 43/2002 cu modificările şi completările ulterioare stabilesc atribuţiile şi competenţele CNA: „Art. 3. – (1) Atribuțiile Direcției Naționale Anticorupție sunt următoarele:
a) efectuarea urmăririi penale, în condițiile prevăzute în Codul de procedură penală, în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și în prezenta ordonanța de urgență, pentru infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 care sunt, potrivit art. 13, în competența Direcției Naționale Anticorupție. Art. 13. – (1) Sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 (…) săvârșite în una dintre următoarele condiții:a) dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro ori o perturbare deosebit de gravă a activității unei autorități publice, instituții publice sau oricărei alte persoane juridice ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 de euro;
b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale (…) sunt comise de către: deputați; senatori; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat și asimilații acestora; consilieri ai miniștrilor; judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai Curții Constituționale (…)primarii și viceprimarii sectoarelor municipiului București; primarii și viceprimarii municipiilor; consilierii județeni; prefecții și subprefecții; conducătorii autorităților și instituțiilor publice centrale și locale și persoanele cu funcții de control din cadrul acestora, cu excepția conducătorilor autorităților și instituțiilor publice de la nivelul orașelor și comunelor…
După cum se poate observa, chiar din textul propriei legi, DNA nu avea dreptul să se implice. În primul rând pentru că ce se anchetează nu intră sub incidenţa Legii 78/2000. În al doilea rând pentru că sunt anchetaţi simpli cetăţeni fără vreo funcţie. Chiar dacă sunt anchetaţi şi primari, nu este de competenţa DNA anchetarea primarilor de oraşe şi comune dacă nu sunt pagubele în echivalentul mai sus prezentat.
S-a violat secretul opţiunii de vot
Cristian Pârvulescu: „Prin modul în care vedem că au acţionat procurorii în ultimele zile, şi mă refer în special la întrebarea pusă unor cetăţeni, şi anume, cu cine au votat, s-a violat secretul opţiunii de vot. Din punct de vedere juridic se poate spune că acţiunile procurorilor anulează direct secretul votului. Legislaţia în vigoare nu permite aşa ceva. Procurorii au încălcat legea”.
Căutând în legislaţie, afirmaţiile lui Cristian Pârvulescu sunt susţinute de următoarele prevederi: Votul exercitat în cadrul alegerilor este secret. Orice control asupra modului în care votează un alegător este interzis (Legea alegerilor parlamentare, la care face trimitere Legea referendumului); Participantul la referendum îşi va exprima voinţa în mod individual, într-o cabină închisă (Legea referendumului); Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. (Legea referendumului). Orice alt comentariu este de prisos.
Un posibil cadou otrăvit pentru Traian Băsescu
Cristian Pârvulescu: „Modul în care se desfăşoară anchetele este unul brutal. Prin întrebările puse s-a ajuns la o culpabilizare a celor care s-au prezentat la referendum, ceea ce este inadmisibil. Nu cred că acţiunea procurorilor va avea drept efect întimidarea electoratului rural în vederea alegerilor parlamentare. Mai repede cred că anchetele procurorilor o să producă efecte <>. Anume, să reprezinte un cadou otrăvit al procurorilor pentru Traian Băsescu. Concret, este posibil ca la alegerile parlamentare din acest an să înregistrăm un vot şi mai masiv în favoarea USL. Boicotul de acum a făcut să avem un tablou clar în privinţa opţiunii politice actuale. S-ar putea ca la parlamentare PDL să plătească foarte scump anchetele procurorilor”.
Mai mulţi analişti politici consideră că implicarea directă în „represiune” a PDL alături de Traian Băsescu va face pe mulţi dintre cei care mai sunt încă nehotărâţi să aibă o opţiune clară, pro USL la alegerile parlamentare. Analiştii respectiv consideră că un rezultat foarte bun al USL – în jur de 65% – ar putea stopa abuzurile lui Traian Băsescu şi a „uneltelor sale” în situaţia în care acesta se întoarce la Cotroceni. Datele statistice de la referendum, îl confirmă pe Cristian Pârvulescu dar şi pe ceilalţi analişti politici. Pe 10 iunie a.c. USL (+PSD, + PNL, + PC + 5 alianţe bilaterale – este vorba de candidaturile separate – n.a.) a obţinut 4.977.072 voturi la consiliile locale (am luat cel mai bun rezultat al blocului USL din toate scrutinele de la locale – n.a.). Presupunând că toţi cei care au votat blocul USL la locale şi-au menţinut opţiunea de vot şi la referendum, rezultă un număr de 2.426.76u de „noi votanţi” anti-Băsescu. Jumătate dintre aceştia dacă ar vota USL la parlamentare, ar face din PDL (indiferent în ce formulă va intra în alegeri) un partid minuscul.
Acum se vede de ce a fost blocată Mona Pivniceru
Cristian Pârvulescu: „Foarte multe voci susţin că Victor Ponta, în calitatea sa de ministru interimar la Justiţie şi Crin Antonescu în calitatea de preşedinte interimar ar trebui să intervină. Situaţia nu este chiar aşa. Crin Antonescu nu are atribuţii privind sancţionarea sau schimbarea unor procurori. În ceea ce-l priveşte pe Victor Ponta, calitatea de ministru interimar nu-i conferă legitimitatea deplină să intervină. Ponta la Justiţie are o marjă de manevră destul de limitată de acţiune. Abia acum se vede de ce a fost blocată propunerea USL de numire a dnei Mona Pivniceru în funcţia de ministru al justiţiei. Dna Pivniceru din poziţia de ministru titular, din poziţia de fost magistrat şi mai ales venită în funcţie din poziţia de independent politic, ar fi putut intra tare în cei care au comis abuzuri. Şi le-ar fi fost greu şi criticilor din afara graniţelor să vină cu argumente viabile privind eventuale presiuni asupra procurorilor”. (sursa: cotidianul.ro)
