Referendumul de duminică s-a închis. Cu toate acestea nimeni nu se declară învingător. Dincolo de declaraţiile de partid, nimeni nu a deschis şampania, nici un “I-am ciuruit!”, nici o demisie de onoare. Declaraţii neutre, prudente, chipuri gânditoare, îngrijorate. Practic, nici o tabără nu se declară învingătoare. DE CE?!
Vă reamintim că prezenţa la vot a fost de 46,23% (8.455.336 persoane din cele 18.288.757 înscrise pe liste). Din persoanele care şi-au exprimat votul, 87,52% au votat PENTRU demitere (7.400.508 persoane), iar 11,15% au fost CONTRA demiterii (943.031 persoane).
Biroul electoral central anunţa luni, la ora 14.00, că mai are de contorizat rezultatele din 4 PATRU!!!!!!! Secţii de votare, dar că rezultatele finale se vor da de abia MIERCURI, în jurul prânzului! Ce va face BEC timp de mai bine de 48 de ore?! Va contoriza datele de la patru secţii de votare?! Cine şi de ce are nevoie de un răgaz de două zile, până la anunţarea rezultatelor finale?! Pentru că, de abia după anunţarea rezultatelor finale de către BEC, poate să se pronunţe Curtea Constituţională (CCR) legat de validarea sau invalidarea referendumului.
Poate între timp apar datele de la recensământul de anul trecut care să pună în evidenţă faptul că cei 8,455 milioane participanţi la referendum sunt de fapt mult mai mult decât decât jumătate plus unu din numărul electorilor români. Poate altceva…Dar, pentru un CEVA, BEC a a amânat rezultatele oficiale, având nevoie de 2 zile pentru a contoriza datele de la patru secţii de vot, după ce în 12 ore reuşise să contorizeze datele de la 18.544 secţii de vot. Tot pentru un oarecare CEVA, nici una din tabere nu se declară învingătoare!
Legat de Curtea Constituţională, potrivit art. 47 din LEGEA Nr.47/1992, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale “Plenul Curţii Constituţionale decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului “. Adică e nevoie de opinia a 6 din cei nouă judecători ai CCR. Iar potrivit unor surse 5 din cei nouă judecători sunt apropiaţi fostei Puteri.
Ce se întâmplă dacă CCR invalidează referendumul sau nu reuşeşte să ajungă la o majoritate de două treimi, invocându-se atât cele 7,4milioane de voturi pentru demitere, cât şi participarea de 46,23%, cât şi prevederile Comisiei de la Veneţia care recomandă referendum fără cvorum?! Sau dacă invalidează referendumul DAR, nu se constată nici intrarea în vigoare a demiterii, nici încheierea interimatului, lucru juridic vorbind posibil.
Dacă nu se va valida referendumul, cum Curtea a respins sesizarea PDL privind art. 3 din Hotărârea Parlamentului nr. 34 din 2012, articol care lasă Parlamentului o portiţă în cazul în care referendumul nu este validat, Parlamentul va stabili calea de urmat. Cităm din decizia de luna aceasta a CCR: „în situaţia în care Curtea Constituţională va stabili că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat”. Procedura de urmat poate însemna după unii jurişti luarea la cunoştinţă de decizia CCR şi respectarea acesteia, dar nu se exclude un nou referendum. Jucat de data aceasta după noi reguli, fără cvorum, aşa cum stabileşte noua lege a referendumului, pentru a se evita ciclicitatea imposibilităţii luării unei decizii ferme. Proces însă improbabil de a se petrece.
Dar ce se întâmplă dacă CCR nu va ajunge la o decizie cu două treimi, referendumul nefiind nici validat, nici invalidat şi prin urmare nu se constată nici intrarea în vigoare a demiterii, nici încheierea interimatului. Ei bine, atunci răspunderea ajunge la Parlament, care “va decide asupra procedurii de urmat”.
(sursa: ftr.ro)

Curtea Constituțională a explicat, în decizia referitoare la extinderea programului de vot la referendum, că trebuie depuse toate eforturile pentru ca un număr cât mai mare de români să-și exprime opțiunea. Astfel, s-a exprimat limpede ideea că un prag de 50 la sută plus 1 vot, văzut de mulți ca un scut de protejare a președintelui, are ca scop mobilizarea electoratului, nu blocarea deciziei unei majorități a electorilor.
Juriștii USL pregătesc o sesizare adresată Curții, prin care cer să se ia act de boicotul anti-constituțional inițiat de Traian Băsescu și PDL. Această strategie electorală a perturbat procesul de votare, prin timorarea unor votanți și prin încălcarea secretului votului. Simpla exercitare a unui drept constituțional, după boicotul PDL, plasează alegătorul într-o tabără, iar în cazul unor comunități mici nu este posibilă păstrarea secretului votului.
”În cazul în care referendumul nu va fi validat, Parlamentul decide calea de urmat”, a stabilit Curtea Constituțională. Cum orice decizie a parlamentarilor trece din nou pe la CCR, această prevedere nu pare a fi decât o fugă de răspundere. În cazul în care Parlamentul ar decide în locul CCR, ar putea continua contestările externe.

Ca urmare, Parlamentul va cere o decizie a CCR, dacă BEC va stabili că nu s-a îndeplinit condiția cvorumului. Judecătorii CCR nu pot ignora dimensiunea copleșitoare a votului anti-Băsescu și nici demersul anti-constituțional al acestuia. Astfel, cele mai mari șanse le are o decizie de validare a rezultatelor referendumului, care va pune capăt tensiunilor sociale și va limpezi situația din România. CCR ar putea lua în calcul și rezultatele recensământului, care arată că sunt doar 15,5 milioane de români cu drept de vot, față de 18,4, cât figurează în listele electorale. (sursa: decenews.ro)