Adevărata situație privind modul de creditare al CEC Bank este mult mai gravă decât ceea ce se prezintă în momentul de față în spațiul public, în mass media și probabil și în raportul de control înaintat de BNR, având în vedere relația lui Radu Ghețea cu domnii Isărescu și Cinteză. Ambii ar avea rude de gradul I angajate în CEC Bank.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, o are angajată pe sora sa, Croitoru Veronica, care deține funcția de consilier a domnului Ghețea. Aceasta a beneficiat de un credit în 2011 cu derogare de la norme pentru a putea fi creditabil. Totodată, domnul Cinteză o are pe fosta soție Cinteză Jana care lucrează la Departamentul care a creditat-o pe Ioana Băsescu.

Cei doi nu sunt însă singurii, în CEC mai sunt angajați frați sau soții ai unor oameni politici. Unul dintre exemple este cel al Mioarei Gherghină, cea care a fost făcută peste noapte șef de serviciu la audit. Principala sa calitate este aceea de soție a domnului Gherghină de la Ministerul Finanțelor. Un alt exemplu este și cel al fratelui unui vicepreședinte PNL la resurse umane.

În același timp, în ultimele două săptămâni au fost numiți în funcții de directori, directori adjuncți și șefi de serviciu, o serie de foști consilieri ai lui Ghețea, ai prim-vicepreședintelui Stamatian și ai vicepreședintelui Popa Mihaela.

Nu în ultimul rând trebuie menționat și faptul că unii dintre conducătorii CEC Bank se află în conflict de interese privind acordarea de credite. Astfel, s-au acordat credite societății Balkan, în care acționar este fostul ministru al Finanțelor, Vlădescu, iar la a treia sau a patra solicitarea de creditare vicepreședinte Popa Mihaela nu a mai semnat aprobarea, spunând că este în conflict de interese. Motivul ar fi acela că soțul acesteia are un contract de parteneriat cu această firmă. Întrebarea care se ridică de aici este aceea dacă până anul acesta nu a fost în conflict de interese? De la început s-a știut că acea societate este a domniei sale, de aceea o susținea în condițiile în care nu era creditabilă, susțin surse din CEC.

Un alt conflict de interese este cel privind deținerea de funcții de către membri unei familii (soț și soție) angajați ai băncii, respectiv Ivașcu Ion, directorul Sucursalei Pitești și soția sa Ivașcu Liset, director la Direcția Arierate în Centrală. Doamna director de arierate poate să grăbească foarte ușor executarea unui client, acolo unde există un anume interes, având în vedere că decizia se ia de către Centrală, unde este membră și în Comitetele de restructurare, iar executarea se face de directorul sucursalei – soțul acesteia.

Un alt caz în care vorbim despre funcțiile unor persoane din CEC Bank este al vicepreședintelui Gheorghe Carabasan, care este în același timp și președinte într-un comitet IMM format din trei persoane. Din acest comitet, a doua persoană este nepoata acestuia, Mogoșeanu Silvana, care este șef serviciu în cadrul Direcției Administrarea Riscurilor.

Trebuie spus că Mogoșeanu Silvana are o firmă (PFA) a soțului, creditată de CEC Bank în condiții de favoare cu derogare de la proceduri. Pe lângă acest credit, soțul nepoatei domnului vicepreședinte are un alt credit în calitate de persoană fizică, unde nepoata este codebitoare, luat tot în condiții de favoare, a cărui valoare este de 265.000 lei, care de aproximativ un an și jumătate este restant și i s-a acordat grație totală. Se observă că așa cum a luat creditele în condiții de favoare, tot așa, tot în condiții de favoare, le și rambursează, pe când un client de rând nu poate să ia nici măcar 10.000 lei dacă nu are tot ce scrie la procedură.

În bancă mai sunt și alți angajați nepoți de președinte și vicepreședinte: nepoatele președintelui Ghețea, Andrei Simona, director la Direcția Financiară, al cărei soț este angajat la Direcția Administrarea Riscurilor, și Daniela Dogaru, director UP Lipscani; nepotul vicepreședintelui Gheorghe Carabasan este directorul Voicu Valentin, la UP Timpuri Noi. În afară de aceștia mai avem de a face cu prieteni, relații și cunoștințe, care sunt răspândiți peste tot, fie în funcții de conducere, fie simpli angajați.

În privința creditării în CEC Bank importante sunt următoarele aspecte:

1. la sfârșitul lunii aprilie 2012, conducerea CEC a retras competențele unităților teritoriale cu un scop bine definit, trasat pe linie politică: se dorea controlul dirijat chiar de la nivelul conducerii băncii privind finanțarea primăriilor sau APL, cum li se mai spune, deoarece se apropiau alegerile și trebuia sub orice formă să iasă PDL.

Aceste sarcini veneau chiar de la Cotroceni, lucru care s-a și materializat, deoarece în următoarea perioadă cererile de creditare erau numai de la primari și acelea având culoare politică PDL. În același timp, foarte puține cereri au fost pentru societăți comerciale. Au fost angajați ai băncii care au comentat că se acordă primăriilor conduse de PDL, în schimb, cele care erau conduse de PSD sau alt partid erau respinse.

Un exemplu este cel al Primăriei Constanța, care a solicitat un credit pentru modernizarea spitalului Constanța, în condiții normale de creditare, fără a i se acorda condiții de favoare, precum derogări de la norme (dobândă mică, realizarea veniturilor sub 75% sau grad de îndatorare peste 34%). Spre deosebire de primăriile pedeliste, care erau finanțate în condiții de favoare, primăriei din Constanța nu i s-a acordat.

Sucursale pe care s-au finanțat credite pentru primării cu culoare politică PDL sunt: Satu Mare, Cluj, Oradea, Târgoviște, Covasna, Alba Iulia, Timișoara, Sibiu, SMB (sector 2, Balotești, Voluntari, Afumați, Mogoșoaia), Piatra Neamț, Drobeta Turnu Severin, Râmnicu Vâlcea, Sfântu Gheorghe, Olt, Bistrița Năsăud, Reșița, Arad, Deva, Suceava.

Angajații care au îndrăznit să comenteze că se dau credite doar pe culoare politică, au avut de îndurat o perioadă foarte grea, în sensul că la foarte puțin timp, maxim 2-3 luni, au fost izolați, unii redistribuiți, sau chiar scoși din creditare și amenințați indirect că vor fi dați afară din bancă. Unii dintre ei chiar au fost dați afară.

2. în CEC se încalcă frecvent normele și procedurile în vigoare prin personalizări, acordându-se credite care nu sunt garantate, nu au aport propriu, nu au sursă de rambursare, nu au bonitate și se fac tot felul de artificii pentru a se face creditabile și a li se acorda dobânzi mici și grații mari.

De exemplu, se acordă un credit condiționat, ca ulterior primei retrageri în termen de 30 – 60 de zile să se constituie aportul propriu, sau să se suplimenteze garanțiile, iar dacă nu are bonitate clientul, bonitatea fiind un criteriu de eligibilitate, se solicită derogare de la procedură prin personalizare.

La înțelegerea cu clientul, pentru că astfel de clienți sunt cu relații la boardul băncii, care, deși conștient că în termenul acordat nu poate să îndeplinească acele condiții, trage și ulterior se revine, urmare a consilierii făcute de una din persoanele din conducere, sub atenta coordonare a vicepreședinților Popa Mihaela, Mirela Iovu și Gheorghe Carabasan, solicitându-se renunțarea la condiții deoarece clientul nu poate să le îndeplinească.

Următorul pas și ultimul este că din lipsă de lichidități, respectiv neavând sursa de rambursare, intră la restanță. În momentul acesta intervine din nou banca prin aleșii ei (boardul), care îl restructurează pentru a nu constitui provizioane. Astfel, Direcția Administrarea Riscului, prin directoarea Elisabeta Constantin, încearcă să resusciteze banca, acoperind peste 70% din activele nocive ale băncii, în loc să vină cu propuneri concrete pe fiecare caz în parte, în funcție de natura garanțiilor, a expunerii, a clasei de performanță financiară și nu în ultimul rând a serviciului datoriei.