”Cât aveţi Lumina, credeţi în Lumină, ca să fiţi fii ai Luminii. Acestea le-a vorbit Iisus şi, plecând, S-a ascuns de ei. Şi, deşi a făcut atâtea minuni înaintea lor, ei tot nu credeau în El, Ca să se împlinească cuvântul proorocului Isaia, pe care l-a zis: „Doamne, cine a crezut în ceea ce a auzit de la noi? Şi braţul Domnului cui s-a descoperit?” De aceea nu puteau să creadă, că iarăşi a zis Isaia: Au orbit ochii lor şi a împietrit inima lor, ca să nu vadă cu ochii şi să nu înţeleagă cu inima şi ca nu cumva să se întoarcă şi Eu să-i vindec Acestea a zis Isaia, când a văzut slava Lui şi a grăit despre El. Totuşi şi dintre căpetenii mulţi au crezut în El, dar nu mărturiseau din pricina fariseilor, ca să nu fie izgoniţi din sinagogă; Căci au iubit slava oamenilor mai mult decât slava lui Dumnezeu. Iar Iisus a strigat şi a zis: Cel ce crede în Mine nu crede în Mine, ci în Cel ce M-a trimis pe Mine. Şi cel ce Mă vede pe Mine vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Eu, Lumină am venit în lume, ca tot cel ce crede în Mine să nu rămână întuneric. Şi dacă aude cineva cuvintele Mele şi nu le păzeşte, nu Eu îl judec; căci n-am venit ca să judec lumea ci ca să mântuiesc lumea”. (Ioan 12, 36-47)
Ne îndeamnă Domnul Iisus Hristos: „Cât aveţi Lumină, credeţi în Lumină, ca să fiţi fii ai Luminii“. Domnul Hristos este „Lumină din Lumină“, El e Lumina lumii, Lumină care alungă întunericul păcatului.
Din perspectiva acestor cuvinte, să privim spre ziua de astăzi, spre slăvita Înălţare la cer a Domnului Hristos. Prin Învierea Mântuitorului noi devenim părtaş învierii, iar prin Înălţarea Sa, noi ne înălţăm spre veşnicia divină.
Îndemnul Mântuitorului este ca fiecare urmaş al Său să devină o lumină. Putem lesne observa că există o luptă între întuneric şi lumină, între bine şi rău, între păcătoasele fapte ale întunericului şi plăcutele osteneli ale luminii. Un om păcătos are sufletul întunecat, inima împietrită în rele, iar de pe chipul său a dispărut seninătatea binecuvântării divine.
Lupta aceasta dintre lumină şi întuneric, părinţii Bisericii o aseamănă cu un „război nevăzut“. Pentru a învinge în acest război, fiecare creştin trebuie să devină o făclie a Învierii şi a Înălţării. (Pr. Dumitru Păduraru)
