Proaspăt ieşită de sub tipar, lucrarea “Maramureşul între tradiţie şi inovaţie”, apărută la Editura Ethnologica, în cadrul colecţiei “Cultura tradiţională” este rodul unei echipe de oameni care iubesc cu adevărat Maramureşul şi care doresc să tragă un semnal de alarmă cu privire la salvarea Maramureşului istoric, dar şi a tradiţiei materiale şi imateriale a poporului român.
Această lucrare este editată de Glasul Maramureşului, în parteneriat cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş. Ediţia este îngrijită şi coordonată de Dorin Ştef, redactor-şef la cotidianul Glasul Maramureşului, şi Ştefan Mariş, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş.
Prima parte a lucrării însumează articole publicate în cotidianul Glasul Maramureşului, în perioada noiembrie 2012 – februarie 2013, şi care au făcut obiectul unei campanii de presă, desfăşurată sub genericul “Salvaţi Maramureşul istoric!”.
Partea a doua a lucrării cuprinde pledoarii semnate de personalităţi locale ca Mihai Dăncuş, fostul director al Muzeului Maramureşean din Sighetu Marmaţiei, Ioan Marchiş, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu, Laura Ghinea, preşedintele UAP Maramureş, şi Ştefan Mariş, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş.
Problema caselor vechi din satele maramureşene a fost pusă pe tapet de multe ori şi, cu toate acestea, casele de lemn sunt dărâmate sau vândute străinilor pe bani de nimic şi în locul lor se înalţă construcţii uriaşe din bolţari, vopsite în culori năucitoare. Nici porţile de lemn nu au scăpat de atingerea modernismului. Pe văile Maramureşului, porţile tradiţionale au fost înlocuite cu porţi din inox şi fier forjat. Maramureşul este în pericol. Pericolul constă în pierderea identităţii. Maramureşul trebuie impus pentru a se găsi pe lista UNESCO a moştenirii culturale a umanităţii. “Maramureşul tradiţional, chiar dacă acum este în impas, are sau trebuie să aibă viitor”, a concluzionat prof. Ştefan Mariş.
