România a scos un egal miraculos după un joc penibil în faţa unei echipe slabe; Piţurcă nu s-a dezminţit: a trimis în teren mai mulţi jucători care nici nu trebuiau selecţionaţi; Analiza tricolorilor post cu post; Bombe la Tel Aviv şi pe El Molinon;
Comentariu la o declaraţie a unui fost mare internaţional

„Cred că am asistat în această seară la unul din cele mai slabe jocuri din istoria naţionalei României”, a declarat vineri, după meciul de la Budapesta, fostul internaţional din „generaţia Guadalajara”, „Liţă” Dumitru. Sunt perfect de acord cu el. Am văzut (la televizor, din tribună sau de la masa presei) toate meciurile „tricolorilor” din ultimii 45 (mă limitez doar la cele oficiale, pentru că amicalele au un alt regim) şi cred că meciul de la Budapesta trebuie pus pe acelaşi „palier” cu Turcia – România 2-1 (1965), Elveţia – România 7-1 (1967), Cypru – România 1-1 (1979), România – Danemarca 2-5 (2003), România – Lituania 0-3 (2008), Serbia – România 5-0 (2009), România – Albania 1-1 (2010).
La meciurile cu Turcia şi Cypru ar putea exista un fel de scuză: naţionala a fost de fapt Rapid plus 2 jucători, respectiv FC Argeş plus trei jucători; catastrofele din meciurile contra Danemarcei şi Serbiei, ar putea beneficia de o jumătate de scuză: adversarii reprezentau echipe bine cotate în ierarhia internaţională şi aveau şi un set de jucători de mare valoare. Ar rămâne în discuţie impardonabilul dezastru de la Zurich din 1967, lamentabilul scor de forfait de la Cluj cu Lituania, egalul de la Piatra Neamţ cu albanezii şi aş supralicita, nu trebuie omisă nici evoluţia din toamnă de Sukru Saracoglu, chiar dacă am câştigat cu 1-0.

La Budapesta am scăpat de o mare ruşine. Am avut în faţă o naţională a ţării gazdă care are mijlocaşi şi atacanţi de valoare, dar termenul „catastrofă” pentru apărarea maghiară mi se pare blând. Şi chiar dacă de la „mijloc în sus” există valori, acestea nu sunt închegate într-o echipă. Dar şi aşa, dacă vineri seara Adam Szalai arăta doar 50% din ce vedem săptămânal că face în Bundesliga, atunci nu ştiu pe unde scoteam cămaşa. Şi atenţie, Bundesliga este în primele 3 campionate din lume. La fel şi Dzsudzsak. Dacă ar fi dat vineri seara cât dă pe gazoanele (multe şi mai proaste decât cel de pe fostul „Nepstadion”) ruseşti, atunci cu siguranţă Tamaş l-ar fi visat în următoarele multe nopţi.
Asta este realitatea. Am avut în faţă o Ungarie modestă, cenuşie, de fapt o Ungarie poate cu maxim 10% mai bună decât Ungariile care din 1988 (inclusiv) au ratat toate cele 7 calificări pentru Europene şi ultimele 6 calificări pentru mondiale. Şi, în plus, această Ungarie a jucat şi slab. O Ungarie care de 25 de ani este în permanentă criză şi care nu mai contează pe tabloul de valori al Europei. Şi pe care, începând cu anul 2001 o „însoţim” braţ la braţ la nivelul contraperformanţei. (Acum 6 sau 7 ani, într-un editorial în Cotidianul avertizam la modul cel mai serios că fotbalul românesc, naţionala în special ar putea ajunge în situaţia Ungariei şi să traverseze un deşert al cărui capăt este greu de întrevăzut. Iată că au trecut deja 12 ani de „deşert”)

De ce n-am câştigat la Budapesta

La Budapesta meciul trebuia câştigat. Egalul scos în ultimele secunde de joc ne-a salvat de la o mare ruşine. De ce n-am reuşit să obţinem să obţinem o victorie în faţa unei echipe modeste şi care a jucat slab? Răspunsul este simplu. Pentru că nu am avut cu cine. În formula de echipă trimisă de selecţionerul Piţurcă în teren nu câştigam nici dacă meciul de juca o săptămână. Am atras atenţia vineri în Cotidianul.ro că garnitura preconizată de Victor Piţurcă are 4 verigi slabe. Am contestat (înainte de meci, pentru că după „război”, ştiţi cum sună zicala…) prezenţa în primul „11” a lui Goian, Tamaş şi Stancu şi am sugerat că nu văd cu ochi buni cuplul Pintilii-Bourceanu. Nu în ultimul rând mi-am exprimat nedumerirea pentru neutilizarea în formula de start a lui Luchin, Gardoş, Keşeru, Maxim şi Lazăr (la ora acticolului nu se aflase de accidentarea acestuia – n.a.) şi am sugerat că Adi Popa trebuie introdus urgent dacă Torje va juca la fel cum o face în ultimul timp la Granada, adică slab.
Din păcate temerile mi-au fost confirmate. „Goe” a stat la originea golurilor maghiarilor, Stancu nu doar că a fost zero barat, dar a mai reuşit să rateze şi cu poarta goală. Apărarea catastrofală a maghiarilor (şi penalty-ul obţinut de Mutu şi golul egalizator se datorează unor erori colective greu de imaginat) nu a putut fi penetrată din cauza unei linii ofensive româneşti care a jucat submediocru, şi a unei „mijloc” care nu a ajutat cu nimic atacul.

O foarte mare vină are aici Victor Piţurcă. Nu doar pentru că a greşit flagrant formula de echipă ci şi pentru faptul că „în faţă” a pus jucătorii pe posturi pe car ei nu joacă la echipele de club. În plus, României i-a lipsit şi jocul pe „benzi”. Ştefan Radu nu a urcat mai deloc în atac timp de 85 de minute, iar Tamaş s-a mulţumit doar să bubuie mingi lungi spre careul maghiar. Încheiem comentariul cu o altă declaraţie a unuia dintre marii fotbalişti din „generaţia Guadalajara”, Cornel Dinu: „S-a jucat un fotbal foarte lent, cred că prin 1940 sau 1950, când fotbalul era mai lent, se juca mai rapid decât ce am văzut eu acum la Budapesta”

Clasamentul grupei D
1. Olanda 5 5 0 0 16 – 2 15
2. Ungaria 5 3 1 1 12 – 7 10
3. România 5 3 1 1 10 – 6 10
4. Turcia 5 2 0 3 6 – 6 6
5. Estonia 5 1 0 4 1 – 8 3
6. Andorra 5 0 0 5 0 – 15 0

Vineri 22 martie
Olanda – Estonia 3-0 (1-0)
Andorra – Turcia 0-2 (0-2)
Marţi 26 martie
Olanda – România
Turcia – Ungaria
Estonia – Andorra

Analiză: cum au jucat „tricolorii”

Tătăruşanu: nu a fost mult solicitat de ofensiva maghiară; din nou nu a ieşit pe centrări; nesigur la unele şuturi spre poartă; nota 6.

Tamaş: depăşit în mai multe dueluri unu la unu; o singură intervenţie decisivă în careu la una din foarte puţinele acţiuni de dublaj; inexistent în faza ofensivă; nota 4.

Goian: complet depăşit la majoritatea fazelor de atac ale gazdelor; a greşit la primul gol al maghiarilor, l-a „ciupit” inutil pe Meszaroş în careu în faza în care s-a acordat 11 metri pentru ungaria; a comis multe faulturi inutile; ineficient la cornere în atac. nota 3

Chiricheş: relativ şters în prima repriză, autor al faultului (inutil) din care s-a născut centrarea de la primul gol al gazdelor; în repriza a doua a reuşit să blocheze patru atacuri ale maghiarilor şi a fost destul de sigur pe el; nota 6.

Ştefan Radu: o mare deziluzie, pentru un titular din Serie A; a lăsat impresia că a intrat pe teren din obligaţie; depăşit în aproape toate duelurile pe partea sa; inexistent în atac; nota 4.

Bourceanu: complet şters, multe mingi pierdute; presing modest şi ineficient; nu a alimentat cu mingi pe jucătorii din prima linie; multe faulturi inutile; nota 4.

Pintilii: a fost singurul care a reuşit cât de cât să „ţină” mijlocul, a dat mai multe pase utile şi a tras de două ori pe spaţiul porţii; nota 6.

Torje: a avut o singură acţiune, pasa de gol dată lui Stancu, în rest n-a jucat nimic, a greşit aproape toate pasele, nu a creat nicio acţiune; nota 4.

Grozav: total inexistent în meci; pasa înapoi dată la Mutu din faza premergătoare obţinerii penalty-ului nu poate fi considerată ca fiind o reuşită; nota 3.

Stancu: zero barat tot meciul; ratare monumentală, singur în faţa porţii goale în finalul primei reprize; nota 3.

Mutu: mai mult decât modest în postura de atacant de careu, post pe care nu joacă la echipa de club; a înnotat pe teren şi a tras câteva şuturi fix în braţele portarului; are meritul că a scos penalty-ul şi că nu l-a ratat: nota 5.

Maxim: în cele 24 de minute cât a jucat, nu a strălucit, dar a iuţit jocul şi a dat câteva pase bune spre vârfuri; nota 6.

Rusescu: a intrat în ultimele 20 de minute, dar nu a demonstrat nimic, nu s-a cunoscut o schimbare în joc faţă de perioada în care a jucat Grozav. Nota 4.

Chipciu: a jucat 5 minute, trimis în teren ca soluţie „disperată”; are meritul că a dat dovadă de luciditate şi a şutat sănătos la faza în care a egalat: fără notă.

Cod portocaliu în peninsula iberică
Campioana mondială şi europeană „en titre”, Spania, a reuşit o contraperformanţă de zile mari: 1-1 acasă, pe stadionul El Molinon din Dijon, cu modesta echipă a Finlandei. Până acum suntem în faţa celei mai mari surprize din actualele preliminarii, din Europa. În iunie 2005, este ultimul rezultat „negativ” acasă, într-un meci oficial, înregistrat de Spania cu o echipă cotată mult sub „rangul” ei, 1-1 cu Bosnia & Herţegovina. Dar în 2005, Spania nu era în postura de campioană europeană şi mondială. Acum, pentru a nu se vedea nevoită să sufere rigorile barajului, Spania este obligată să bată Franţa în deplasare. Un egal la Paris, califică gazdele şi trimit pe spanioli în baraj.
A doua bombă a zilei a explodat la Tel Aviv. Aici, Portugalia cu toate vedete ei nu a reuşit decât un 3-3 cu Israelul, culmea, reuşind egalarea în minutul 90+4. Dacă Rusia bate astăzi în Irlanda de Nord (este favorită), atunci lusitanii îşi pot lua adio de la locul 1 şi se vor bate pentru locul ce duce la baraj cu Israelul, dar, atenţie, în acest moment, Israelul este pe locul 2, dar pe poziţia a 9-a între echipele clasate pe poziţia secundă, deci în afara barajului.
Rezultatele de vineri
Grupa A
Croaţia – Serbia 2-0 (2-0)
Macedonia – Belgia 0-2 (0-1)
Scoţia – Ţara Galilor 1-2 (1-0) – surpriză
Belgia şi Croaţia se află pe primele două locuri, ambele cu 13 puncte. Serbia este ieşită din calculele primelor două locuri, iar Scoţia este lanterna roşie a grupei.
Grupa B
Bulgaria – Malta 6-0 (2-0)
Cehia – Danemarca 0-3 (0-0) – semi-surpriză
Italia, 10 puncte şi Bulgaria, 9 puncte se află pe primele două locuri. Danemarca şi Cehia încă mai au şanse teoretice la primele două locuri.
Grupa C
Kazahstan – Germania 0-3 (0-2)
Austria – Insulele Feroe 6-0 (3-0)
Suedia – Irlanda 0-0 – surpriză
Germania, 13 puncte este lider detaşat. Austria, Suedia şi Irlanda se bat pentru locul 2.
Grupa E
Slovenia – Islanda 1-2 (1-0) – semi-surpriză
Norvegia – Albania 0-1 (0-0) – surpriză
Elveţia conduce grupa cu 10 puncte. Islanda, Albania şi Norvegia se bat pentru locul de baraj în cea mai echilibrată, dar şi cea mai slabă valoric grupă. Slovenia mai are doar şanse teoretice pentru a prinde locul 2, ca şi Cyprul.
Grupa F
Israel – Portugalia 3-3 (2-1)
Luxemburg- Azerbaidjan 0-0 – semi-surpriză
Rusia pare scăpată în câştigătoare, cu 12 puncte, Israelul şi Portugalia, ambele cu 8 puncte se luptă pentru locul 2.
Grupa G
Liechtenstein – Letonia 1-1 (1-1) – semi-surpriză
Slovacia – Lituania 1-1 (1-1) – surpriză
Bosnia&Herţegovina – Grecia 3-1 (2-0)
Bosnia & Herşegovina, 13 puncte, din care 4 luate Greciei, este favorită la ocuparea primului loc. Grecia şi Slovacia sunt în cursă pentru locul 2, şanse teoretice, dar foarte mici, are şi Lituania.
Grupa H
Moldova – Muntenegru 0-1 (0-0)
Polonia – Ucraina 1-3 (1-3) – semi-surpriză
San Marino – Anglia 0-8 (0-5)
Muntenegru, 13 puncte şi Anglia, 11 puncte sunt pe primele poziţii, Anglia pare avantajată de programul viitor. Şanse doar teoretice pentru Polonia şi Ucraina să prindă locul 2.
Grupa I
Spania – Finlanda 1-1 (0-0)
Franţa – Georgia 3-1 (1-0)
Franţa 10 puncte, şi Spania, 8 puncte sunt singurele echipe cu şanse la primele două locuri. Franţa are avantajul că joacă acasă cu Spania, după 1-1 toamna trecută pe „Bernabeu”. (cotidianul.ro)