Gândul zilei: ”Păziți-vă de omul care găsește că totul e bine sau că totul e rău, și feriți-vă și mai mult de cel care e indiferent la toate.” (J.K. Lavater)

Religie
Ortodox = Cuv. Mărt. Procopie şi Talaleu.
Romano-catolic = Sf. Gabriel al Maicii Îndurerate, călug.
Reformat(Calvin) = Ákos.
Greco-catolic = Cuv. Procopie Decapolitul.
Mozaic = 23. Adar 5771.
Musulman = al-‘ahad: 23. Rabi al-Awwal 1432.

Sărbători
Ziua Internațională a Ursului Polar
Republica Dominicană: Ziua Națională

Evenimente
1470: Ștefan cel Mare atacă și incendiază orașul Brăila în încercarea sa de a scoate de sub influența otomană Țara Romanească și de a-l îndepărta pe Radu cel Frumos de la tron.
1560: Se semnează Tratatul de la Berwick dintre Anglia și nobilii scoțieni, care avea să conducă la alungarea francezilor din Scoția.
1594: Henric al IV-lea este încoronat rege al Franței
1617: Suedia și Rusia încheie Tratatul de la Stolbovo punând capăt Războiului ingrian, care avea să închidă accesul Rusiei la Marea Baltică.
1626: Un edict promulgat de cardinalul Richelieu interzice practicarea duelurilor.
1900: Este fondat Partidul Laburist britanic
1933 – Incendierea clădirii Reichstag-ului de către hitlerişti. În procesul de la Leipzig (21.09-23.12.1933), avînd ca obiect acest act, unul dintre acuzaţi a fost Gheorghi Dimitrov, membru al Partidului Comunist Bulgar, prim-ministru al Bulgariei în perioada 1946-1949.
1938: A fost promulgată noua Constituție a României, prin care se introducea dictatura regală a lui Carol al II–lea și sfârșitul regimului parlamentar
1945 – În urma demostraţiilor din 24.02.1945, soseşte la Bucureşti A.I.Vîşinski, ministrul adjunct de Externe al URSS şi preşedinte al Comisiei Aliate de Control pentru România, pentru a cere în mod ultimativ regelui revocarea guvernului Rădescu şi formarea unui guvern FND.
1967: Dominica își câștigă independența față de Marea Britanie.
1986 – Scriitorul Fănuş Neagu condamnă vehement, în cadrul unei adunări ocazionale de la Uniunea Scriitorilor, politica antipopulară a regimului comunist în domeniul aprovozionării cu alimente, combustibil, energie electrică, medicamente.
2003: Rowan Williams devine cel de-al 104-lea arhiepiscop de Canterbury al Bisericii Anglicane
2010: Un cutremur având magnitudinea de 8,8 grade pe scara Richter a zguduit centrul statului Chile.

Nașteri
272 Constantin cel Mare, împărat roman (d. 337)
1711: Constantin Mavrocordat, domnitor al Țării Românești și al Moldovei (d. 1769)
1840: Fiodor Șvedov, fizician rus (d. 1905)
1872: Alexandru Vaida-Voievod, politician român (d. 1950)
1902: John Steinbeck, scriitor, laureat al Premiului Nobel (d. 1968)
1903: Ion Irimescu, sculptor român, membru al Academiei Române (d. 2005)
1912: Lawrence Durrell, scriitor englez (d. 1990)
1913: Irvin Shaw, scriitor american (d. 1984)
1925: Marin Constantin, dirijor român (d. 2011)
1928: Ariel Sharon, politician israelian
1930: Joanne Woodward, actriță americană
1932 – S-a născut actriţa britanică Elisabeth Taylor, considerată „ultimul star al Hollywoodului de altădată”; a fost distinsă cu Premiul Oscar de două ori şi a primit Premiul Academiei de Film pentru întreaga carieră („Pisica pe acoperişul încins”, „Cui i-e frică de Virginia Woolf”, „Pasărea albastră”).

1935: Mirella Freni, soprană italiană
1945: Daniel Olbrychski, actor polonez
1957: Adrian Smith, muzician englez (Iron Maiden)

Decese
1887: Alexandr Porfirievici Borodin, compozitor rus (n. 1833)
1920: Alexandru D. Xenopol, economist, filosof, istoric, scriitor român (n. 1847)
1926: Elena Teodorini, soprană româncă (n. 1857)
1936 – A murit fiziologul rus Ivan Petrovici Pavlov, unul dintre fondatorii psihologiei experimentale – a descoperit reflexele condiţionate; a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie-Medicină în anul 1904. ) (n.14.09.1849.
1940: Peter Behrens, arhitect și designer german (n. 1868)
1948: Nicodim Munteanu, al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1939-1948), membru al Academiei Române (n. 1864)
1989: Konrad Lorenz, zoolog, filosof austriac, laureat al Premiului Nobel (n. 1903)
1990 – A murit lingvistul şi memorialistul Alexandru Rosetti, membru al Academiei Române. A înfiinţat, în 1963, Centrul de Cercetări Fonetice şi Dialectologie al Academiei şi a promovat direcţii moderne în cercetarea foneticii, fonologiei, lingvisticii generale (n.20.10.1895).
2009: Manea Mănescu, politician român (n.1916)

Personalitatea zilei – John Ernst Steinbeck.

John Ernst Steinbeck (n. 27 februarie 1902, Salinas, California – d. 20 decembrie 1968, New York) a fost scriitor american, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1962. El este cunoscut pe scară largă pentru romanul care a câștigat Premiul Pulitzer Fructele mâniei (1939) , romanul La răsărit de Eden (1952) și nuvela Șoareci și oameni (1937). El a fost autorul a douăzeci și șapte de cărți, acestea incluzând șasisprezece romane, șase cărți non-ficțiune și cinci colecții de povestiri.

Motivația Juriului Nobel: „pentru scrierile sale realiste și imaginative, îmbinând un umor afectuos cu o observație socială ascuțită”.
Născut la Salinas, în comitatul Monterey, California, John Steinbeck a fost fiul unuia dintre pionierii regiunii și al unei învățătoare. Școala elementară și liceul le-a urmat în orășelul natal, după care s-a înscris la Universitatea din Stanford ca student special, deoarece trebuia să-și finanțeze singur studiile. Din acest motiv și-a întrerupt adesea cursurile, făcând diferite munci ocazionale ca lucrător de fermă, culegător de fructe, zugrav, muncitor constructor și altele. După patru ani, fără să-și termine studiile, a părăsit Universitatea, în frecventarea căreia a arătat o pasiune deosebită pentru biologie și mai ales pentru biologia marină.
Din Stanford a plecat la New York, unde a încercat să trăiască din scris ca gazetar. Nereușind, s-a întors în California unde a lucrat ca laborant chimist, zidar și muncitor agricol, pribegind din loc în loc.
Un timp a trăit pe o ambarcațiune proprie, câștigându-și existența din pescuit. Locuind în Pacific Grove cunoaște pe conducătorul unui laborator de biologie, Ed Ricketts, care devine un prieten apropiat și sfătuitor al lui Steinbeck. Împreună ei au publicat în 1941 o carte: Sea of Cortez (Marea lui Cortez), în care romancierul și-a expus în mod sistematic opiniile asupra literaturii și asupra destinului uman, văzute dintr-o perspectivă biologistă, organicistă.
Primul roman al lui Steinbeck, Cup of Gold (Cupa de aur), fusese publicat în 1929, fiind o povestire romantică de aventuri care, ca și următoarele două cărți (Pastures of Heaven, Pășunile Raiului, culegere de nuvele publicată în 1932, și To a God Unknown, Unui Dumnezeu necunoscut, 1933), nu s-a bucurat de succes sau de atenția criticii. De remarcat totuși, că în Pășunile Raiului, scriitorul se oprește asupra obiceiurilor și miturilor regiunii în care a trăit și a peregrinat, ceea ce a constituit apoi filonul întregii sale epici. Cu noua sa carte, Tortilla Flat (Cartierul Tortilla), din 1935, istorisire a aventurilor unei fictive comunități de vagabonzi excentrici din Monterey, Steinbeck devine un nume cunoscut în literatura americană. Scrisul romancierului se maturizează în anii marii depresiuni, oamenii mărunți și muncitorii agricoli migratori devenind eroii principali al cărților sale. Viața umiliilor paisanos din Monterey sau a fermierilor săraci din Salinas Valley sau Oklahoma este descrisă cu cald umor și culoare regionalistă, tehnica realistă a narațiunii alunecând uneori într-un naturalism brutal, în care protestul social este atenuat de frecvente implicații mistice.
După Tortilla Flat, Steinbeck a publicat o succesiune de cărți, bucurându-se de o mare popularitate în rândul cititorilor: In Dubious Battle (Bătălie îndoielnică) în 1936, Of Mice and Men (Oameni și șoareci) în 1937, care va fi și dramatizată, și The Grapes of Wrath (Fructele mâniei), în 1939, cel mai bun roman al scriitorului, inspirat de o călătorie întreprinsă împreună cu un grup de okies (familii de fermieri săraci din Oklahoma, izgoniți de pe pământurile lor) în migrația lor spre vest, în căutare de lucru pe meleagurile fertile ale Californiei. Cartea va fi distinsă cu Premiul Pulitzer și va avea un ecou larg în opinia publică din SUA.

În timpul celui de-al doilea război mondial, Steinbeck a fost corespondent special în Europa al forțelor aeriene americane și al ziarului New York Herald Tribune.
După război a continuat să publice romane și scrieri cu caracter documentar sau de reportaj, încercând să repete succesul Fructelor mâniei, dar fără să reușească. Cu romanele: East of Eden (La răsărit de Eden), 1952, și apoi The Winter of Our Discontent (Iarna vrajbei noastre), 1961, o critică ascuțită a declinantelor valori ale societății americane, Steinbeck a câștigat o mai largă apreciere din partea cititorilor și a criticii.
În anul 1962, i-a fost decernat Premiul Nobel pentru literatură. Romancierul a murit în decembrie 1968.

Bibliografie:
Cup of Gold (Cupa de aur) (1929)
The Pastures of Heaven (Pășunile Raiului) (1932)
The Red Pony (Poneiul roșu) (1933)
To a God Unknown (Către un zeu necunoscut) (1933)
Tortilla Flat (Cartierul Tortilla) (1935)
In Dubious Battle (Nehotărâții sorți ai bătăliei) (1936)
Of Mice and Men (Oameni și șoareci) (1937)
The Grapes of Wrath (Fructele mâniei) (1939)
Sea of Cortez (Marea lui Cortez) (1941)
Cannery Row (Strada Sardinelor) (1945)
The Pearl (Perla) (1947)
The Wayward Bus (Autobuzul capricios) (1947)
Log from the Sea of Cortez (1951)
East of Eden (La răsărit de Eden) (1952)
Sweet Thursday (Joia dulce) (1954)
The Short Reign of Pippin IV (Scurta domnie a lui Pepin al IV-lea) (1957)
Once There Was A War (1958)
The Winter of Our Discontent (Iarna vrajbei noastre) (1961
Travels with Charley in Search of America (Eu și Charley descoperim America) (1962)
America and Americans (1966)
Journal of a Novel: The East of Eden Letters (Jurnalul unui roman, scrisori despre „La răsărit de Eden”) (1969)
Viva Zapata! the Original Screenplay (1975)
The Acts of King Arthur and His Noble Knights (1976)
Working Days: The Journals of the Grapes of Wrath 1938–1941 (1989)
Pagină realizată de Grigore Ciascai