Gândul zilei: ”Mai devreme sau mai târziu va birui cine e mai cinstit și mai tare în credința lui.” (Octavian Goga)
Religie
Ortodox = Sf. Sfinţit Mc. Pamfil; Sf. Mc. Valent, Pavel şi Seleuc; Cuv. Flavian (Harţi).
Romano-catolic = Ss. Iulian şi Iuliana, fraţi m.
Reformat(Calvin) = Julianna, Samu, Csilla.
Greco-catolic = S Pamfil, pr, m (+ 309) şi alţi 11 însoţitori.
Mozaic = 12. Adar 5771.
Musulman = al-‘arb`a’: 12. Rabi al-Awwal 1432; Mawlid al-Nabi (Ziua de naştere a profetului – Pace Lui!).
Sărbători
Lituania – Ziua națională – Aniversarea proclamării independenței (1918)
Evenimente
1646: Are loc bătălia de la Torrington, din cadrul primului război civil englez. Forțele parlamentare conduse de Thomas Fairfax au obținut victoria punând capăt rezistenței regaliste în vestul țării.
1699: Prima diplomă leopoldină ce recunoaștea clerului greco–catolic aceleași privilegii de care se bucurau și preoții catolici.
1923: La Geneva s–au pus bazele noului pact al Micii Înțelegeri
1923: Mormântul faraonului Tutankamon a fost inclus în circuitul turistic egiptean
1926: Înființarea Fundației Culturale Regele Ferdinand I
1930: Federația Română de Fotbal s-a afiliat la Federația Internațională a Asociațiilor de Fotbal (FIFA)
1933: Greva de la Atelierele CFR Grivița.
1935: A fost adoptată Legea pentru înființarea Monetăriei Naționale
1959: Fidel Castro a preluat conducerea Cubei
1968: România a renunțat la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni și raioane și a reînființat unitatea administrativ-teritorială tradițională: județul; au fost organizate 39 de județe, plus municipiul București.
Nașteri
1497: Philipp Melanchthon, umanist și reformator german (d. 1560)
1786: Marea Ducesă Maria Pavlovna a Rusiei (d. 1859)
1848: Octave Mirbeau, scriitor francez (d. 1917)
1886: Constantin Budeanu, inginer, unul dintre întemeietorii școlii românești de electrotehnică, membru al Academiei Române (d. 1959)
1893: Emil Dorian, poet și prozator român (d. 1956)
1906: Tiberiu Popoviciu, matematician, membru al Academiei Române (d. 1975)
1925: Carlos Paredes, cel mai mare compozitor portughez de muzică de chitară (d. 2004)
1926: John Schlesinger, regizor de film (d. 2003)
1935: Sonny (Salvadore) Bono, membru al grupului Sonny and Cher (d. 1998)
1939: Ilie Constantin, poet, prozator și eseist român stabilit în Franța
1942: Kim Jong-il, fiul dictatorului Kim Ir Sen, președinte nord-coreean (d. 2011)
1949: Maria Elena Bjornson, considerată printre cei mai buni scenografi ai ultimelor decenii din teatrul mondial
1959: John McEnroe, jucător de tenis american
1961: Andy Taylor, muzician englez (Duran Duran, The Power Station)
1979: Valentino Rossi, pilot de motociclism
Decese
1279: Regele Alfonso al III-lea al Portugaliei (n. 1210)
1391: Ioan al V-lea Paleologul, împărat bizantin (n. 1332)
1899: Félix Faure, președinte al Franței (n. 1841)
1907: Giosuè Carducci, poet, prozator și eseist italian, laureat Nobel (n. 1835)
1917: Octave Mirbeau, scriitor francez (n. 1848)
1932: Ferdinand Buisson, pacifist francez, laureat Nobel (n. 1841)
1945: Börries, baron de Münchhausen, poet liric german, autor de balade (n. 1874)
1995 – A murit Victor Kernbach, prozator, poet, eseist, traducător, autor al unui „Dicţionar de mitologie generală”, sursă de informare de mare valoare (n.14.10.1923).
1996 – A murit Nicolae Carandino, ultimul dintre supravieţuitorii procesului Iuliu Maniu. El a făcut parte din grupul celor 4 oameni politici din conducerea Partidului Naţional Ţăranesc desemnaţi de Iuliu Maniu să părăsească ţara pentru a crea un nucleu credibil şi competent al rezistenţei româneşti în Occident, grup arestat la Tămădău, în zorii zilei de 14.07.1947. A fost gazetar, traducător şi director al Teatrului Naţional din Bucureşti (n.19.07.1905).
1996 – A murit Bob Paisley, unul dintre cei mai mari manageri pe care i-a avut fotbalul britanic. Sub directoratul lui (1974-1983), Clubul Liverpool a obţinut 13 trofee în nouă ani.
2000 – A murit actriţa rusă Lila Kedrova. În anul 1965, a primit Premiul Oscar pentru cel mai bun rol secundar feminin, în filmul „Zorba grecul” (n.09.10.1919).
Personalitatea zilei – Octave Mirbeau
Octave Mirbeau (n. 16 februarie 1848 – m. 16 februarie 1917), jurnalist, pamfletar, critic de artă, romancier și autor dramatic francez, este una dintre figurile cele mai originale din literatura perioadei „Belle Époque”.
După o tinerețe petrecută într-un târg din Perche unde se sufoca, Rémalard, și studii secundare mediocre la colegiul iezuit de la Vannes, se vede condamnat, cu sufletul mortificat, să se dedice notariatului în sat, când, doi ani după experiența traumatizantă a războiului din 1870, răspunde la apelul fascinantului conducător bonapartist Dugué de la Fauconnerie, care îl angajează ca secretar particular, îl ia la Paris și îl introduce în L’Ordre de Paris.
Acesta este începutul unei lungi perioade de proletariat al peniței, care îi va lăsa un puternic sentiment de vinovăție: rând pe rând, sau paralel, face pe «servitorul» (ca si secretar particular), «face trotuarul» (ca si ziarist plătit al ziarului L’Ordre bonapartist, și al ziarului Le Gaulois monarhist), și pe «negrul» (scrie o duzină de volume, romane și nuvele, pentru diverși angajatori).
De abia în cursul anului 1884, cu ocazia unei legături devastatoare cu o femeie de moravuri ușoare, el face un bilanț negativ vieții lui de «ratat», se revigorează în Bretania, și, întors la Paris, își începe dificil «izbăvirea»: de acum încolo își va pune pana strălucitoare și de o eficacitate nemaivăzută în serviciul cauzelor care sunt ale sale, dreptatea socială și promovarea artiștilor de geniu.
Primul volum pe care îl publică cu numele său în 1885, Lettres de ma chaumière. După aceea, trei romane care urmează, mai mult sau mai puțin autobiografice, o vor întări : Le Calvaire ( 1886) ; L’Abbé Jules (Un om ciudat) (1888), unde, sub influența «descoperirii» lui Dostoievski, pune în practică psihologia profunzimilor pentru a evoca personajul unui preot catolic al cărui trup și suflet sunt în revoltă contra opresiunii sociale și a putreziciunii din Biserica.
Sébastien Roch (1890), unde povestește emoția «asasinării unui suflet de copil» de către un iezuit violator; Dans le ciel (1892-1893), roman pre-existentialist ce tratează tragedia artistului și este inspirată de Van Gogh ; Les Mauvais bergers, tragedie proletariană care va fi creată de Sarah Bernhardt și Lucien Guitry (1897); Le Jardin des supplices (Grădina supliciilor) (1899), monstruozitate literară costituită dintr-un patchwork de texte anterioare concepute independent unele de celalalte și în tonalități foarte diferite.
Le Journal d’une femme de chambre (Jurnalul unei cameriste) (1900), în care stigmatizează sclavajul vremurilor moderne pe care îl reprezinta slujitorii și dezvăluie dedesubturile puțin apetisante ale burgheziei ; Les 21 jours d’un neurasthénique (1901).
Les affaires sont les affaires (Banii) (1903), mari comedii clasice de moravuri și de caractere; Farces et moralités (1904) ; La 628-E8 (1907), povestire de călătorie în Belgia, Olanda, Germania al cărei erou nu este altul decât un automobil; Le Foyer, care scandalizează pentru că denunță exploatarea economică și sexuală a adolescenților; Dingo (1913), fantezie rabelaisiana inspirată de câinele său.
Octave Mirbeau este justițiarul și marele demistificator: el a vrut să ne deschidă ochii și să ne oblige să descoperim ființele și lucrurile, valorile și instituțiile, așa cum sunt, și nu cum am fost condiționați să le vedem. Este susținătorul recunoscut al lui Auguste Rodin, Claude Monet și al pictorilor impresioniști, și, prin urmare, al lui Vincent Van Gogh, Camille Claudel și de Aristide Maillol.
Pagină realizată de Grigore Ciascai