Gândul zilei: ”Cine îi ajută pe săracii, Îl împrumută pe Dumnezeu.” (Biblia)

Religie
Ortodox = † Aducerea moaştelor Sf. Ioan Gură de Aur; Sf. Marciana, împărăteasa.
Romano-catolic = Ss. Bretanion, ep. de Tomis; Angela Merici, fc.
Reformat(Calvin) = Erik, Timót (Timotei), Márton (Martin).
Greco-catolic = S Ioan Gură-de-Aur, aep (Aducerea moaştelor sale la Const, în 438).
Mozaic = 22. Shevat 5771.
Musulman = al-khamis: 21. Safar 1432.

Evenimente
98: După moartea lui Nerva pe tronul Imperiului Roman a urcat Marcus Ulpius Traianus (98 – 117). În timpul domniei lui, Imperiul Roman a căpătat cea mai mare extindere teritorială. În 106 intră în componența sa și Dacia
1695: Mustafa al II-lea devine sultan al Imperiului Otoman, după moartea lui Ahmed al II-lea
1855: Conducerea Școlii ostășești din București solicită Eforiei școalelor publicarea lucrării lui Nicolae Bălcescu „Puterea armată și artă militară la români”. Lucrarea era folosită pentru predarea cursului de istorie militară
1880: Lui Thomas Edison i-a fost acordat brevetul de invenție pentru sursa sa de iluminare incandescentă
1888: La Washington este fondată „National Geographic Society”
1926: Inginerul englez John Logie Baird (1888-1946) a experimentat într-un studio din Londra primele transmisiuni televizate
1915: Marina Statelor Unite ocupă Haiti
1941: Au început, la Washington, consfătuiri secrete între Statele-Majore englez și american (pâna la 29 martie 1941); au fost adoptate principiile fundamentale ale strategiei războiului împotriva puterilor “Axei” (planul “ABC1”)
1944: Lichidarea definitivă a blocadei Leningradului, începuta la 8 septembrie 1941
1967: Trei astronauți americani (Virgil Grissom, Edward Withe și Roger Chaffee) au murit, fiind carbonizați în incendiul izbucnit la bordul navetei spațiale „Apollo 1”, în timpul simulării unei lansări a acesteia de la Cape Canaveral, SUA
1967: Semnarea de către URSS, SUA și Marea Britanie a Tratatului privind utilizarea pașnică a spațiului cosmic pentru urmatorii 60 de ani (intrat în vigoare la 10 octombrie)
1973: La Paris, a fost semnat acordul de pace care a dus la încheierea Războiului din Vietnam
1988: Inaugurarea Bibliotecii Române din Paris
1990: A început procesul celor patru demnitari ai regimului comunist (Ion Dinca, Tudor Postelnicu, Emil Bobu și Manea Manescu); pe 2 februarie au fost condamnați la închisoare pe viață. După scurt timp, au fost puși în libertate

Nașteri
1708: Marea Ducesă Anna Petrovna a Rusiei (d. 1728)
1756: Wolfgang Amadeus Mozart, compozitor austriac (d. 1791)
1805: Maria Anna de Bavaria, regină consort a Saxoniei (d. 1877)
1805: Sofia de Bavaria, Arhiducesă de Austria, mama împăratului Franz Joseph al Austriei (d. 1872)
1832: Lewis Carroll (Charles Lutwidge Dodgson), scriitor, matematician englez (d. 1898)
1841: Alexandru Candiano-Popescu, avocat și ziarist, general al Armatei Române, a fost unul dintre cei care au contribuit la cucerirea Independenței de Stat, în timpul războiului din 1877 (d. 1901 )
1859: Wilhelm al II-lea, împărat al Germaniei, rege al Prusiei (d. 1941)
1861: Mareșal Constantin Prezan, membru de onoare al Academiei Române (d. 1943)
1891: Ilya Ehrenburg, scriitor și publicist rus (d. 1967)
1892: Theofil Simenschy, filolog, eseist, traducător
1902: Ilie G. Murgulescu chimist român, președinte al Academiei Române (1963 – 1966) (d. 1991)
1924: Rauf Denktaș, președintele autoproclamat al Republicii Turce a Ciprului de Nord, recunoscută pe plan internațional doar de Turcia
1935: Vasile Grigore, pictor român
1936 – S-a născut actorul Florin Piersic (piese: „Zbor deasupra unui cuib de cuci”; filme: „De-aş fi Harap-Alb”, „Colierul de turcoaze”, „Trandafirul galben”, „Haiducii lui Şaptecai”).

1939 – S-a născut Dan Sergiu Hanganu, arhitect, membru de onoare al Academiei Române, stabilit în prezent în Canada. Pentru diferite proiecte şi lucrări a fost distins cu şase premii întâi, cu 39 de premii de excelenţă şi a participat la 29 de jurii internaţionale de arhitectură. A avut cinci expoziţii personale de proiecte de arhitectură în Ottawa, Toronto, Montreal şi New York şi alte şapte expoziţii pe diverse teme (decoraţiuni interioare, arhitectură modernă).
1942: Alexandru Mironov, scriitor și politician român
1944: Nick Mason, baterist englez (Pink Floyd)

1957: Janick Gers, chitarist britanic (Iron Maiden și White Spirit)
1964: Carmen Rădulescu, interpretă româncă de muzică ușoară
1974: Andrei Pavel, jucător român de tenis
1975: Narcisa Suciu, interpretă, textieră si compozitoare româncă
1980: Marat Safin, jucător rus de tenis

Decese
98: Nerva, împărat roman (n. 30)
1595: Sir Francis Drake, explorator englez (n. c.1540)
1740: Louis Henri, Duce de Bourbon, prim-ministru al Franței (n. 1692)
1814: Johann Gottlieb Fichte, filosof german (n. 1761)
1860: János Bolyai, matematician, violonist maghiar (n. 1802)
1907 – A murit Giuseppe Fortunino Francesco Verdi, compozitor italian, autorul celebrelor opere „Aida”, „Othello”, „Rigoletto”, „Nabucco”, „Falstaff” (n.10.10.1813).
1919: Endre Ady, poet revoluționar maghiar (n. 1877)
1972: Mahalia Jackson, cântăreață de jazz (n. 1911)
1983: Louis de Funès, actor francez de teatru și film (n. 1914)
1985: Ioan Massoff, teatrolog, prozator român (n. 1904)
2001: Marie-José a Belgiei, soția regelui Umberto al II-lea al Italiei (n. 1906)
2008: Suharto, președinte al Indoneziei (n. 1921)
2009: John Updike, prozator și poet american (n. 1932)
2010: Jerome David Salinger, scriitor american (n. 1919)

Personalitatea zilei – Giuseppe  Verdi

Giuseppe Fortunino Francesco Verdi (n. 10 octombrie 1813, Le Roncole — d. 27 ianuarie 1901, Milano) a fost un compozitor italian, vestit mai ales pentru creațiile sale în muzica de operă.
Giuseppe Verdi s-a născut la 10 octombrie 1813 în mica localitate Le Roncole[1], în apropierea Parmei, Italia. Părinții săi, Carlo Giuseppe Verdi și Luigia Uttini, dețineau acolo o mică fermă, Osteria Vecchia.
Încă de copil, Giuseppe ia lecții de muzică de la organistul din comună, făcând exerciții acasă la o spinetta dezacordată (un fel de clavecin). Continuă în felul acesta până când Antonio Barezzi, un comerciant din Busseto iubitor de muzică, prieten al familiei Verdi, îl ia la el în casă și-i plătește lecții de muzică la un nivel mai ridicat. În 1832 se prezintă la conservatorul din Milano, dar este respins pentru că depășise limita de vârstă pentru un student de conservator. Reîntors la Busseto primește postul de maestru de muzică al comunei și se căsătorește în 1836 cu fiica lui Barezzi, Margherita, de la care are doi copii, Virginia și Icilio.

http://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=0yWbDB6AUYI#t=4s
Între timp, Verdi începe să compună, orientat încă de acum în direcția muzicii de operă. În 1839 debutează la Teatro alla Scala din Milano cu opera Oberto, conte di San Bonifacio, obținând un oarecare succes, umbrit însă în 1840 de moartea Margheritei, apoi și a celor doi copii. Îndurerat de aceste pierderi, Verdi se reculege și își continuă activitatea componistică cu opera Un giorno di regno, care înregistrează însă un total fiasco.
Descurajat, se gândea deja să abandoneze muzica, dar numai doi ani mai târziu, în 1842, obține la Scala un succes triumfal cu opera Nabucco, datorat în parte și interpretării magnifice a sopranei Giuseppina Strepponi, care avea să-l însoțească până către sfârșitul vieții.
Începe o perioadă în care Verdi muncește „ca un ocnaș”, cum spunea el însuși, pentru a satisface cererile diverselor teatre de operă din Italia. Între anii 1843 și 1850 compune într-un ritm susținut 13 opere, între altele I Lombardi alla prima crociata (Lombarzii), Ernani, I due Foscari, Macbeth și Luisa Miller. Tot în acest timp ia naștere relația sa cu Giuseppina Strepponi.

În 1848 se mută la Paris. Forța lui creativă este tot mai fecundă, în așa măsură că, din 1851 până în 1853, compune una după alta trei capodopere, cunoscute sub numele de „Trilogia populară”, și anume: Rigoletto, Il Trovatore și La Traviata, la care se mai adaugă și I vespri siciliani (Vecerniile siciliene). Succesul acestor opere a fost de nedescris. Împodobit cu faima dobândită, Verdi se stabilește împreună cu Giuseppina Strepponi la proprietatea „Sant’Agata” din Busseto, unde va locui cea mai mare parte a timpului. În 1857 se pune în scenă opera Simon Boccanegra iar în 1859 se reprezintă Un ballo in maschera („Bal mascat”). În același an se căsătorește cu Giuseppina Strepponi.
Din 1861, Verdi ia parte și la activitatea politică în Italia, numele lui devenise simbolul mișcării de eliberare a nordului Italiei de sub dominația austriacă, sub conducerea dinastiei de Savoia (V.E.R.D.I. = Vittorio Emanuele Re D ‘ Italia = Victor Emanuel, regele Italiei). În 1874 este numit senator în parlamentul italian.
Nu-și întrerupe activitatea muzicală și dă la iveală opera La forza del destino („Forța destinului”) și Messa di Requiem, celebrată în 1873 la moartea scriitorului Alessandro Manzoni. Pentru festivitățile prilejuite de deschiderea Canalului de Suez în 1869 compune opera Aida.

http://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=SmHgg8xo13Y#t=0s
În 1887, este reprezentată capodopera sa Otello iar în 1893, la vârsta de 80 de ani, se inspiră din nou din Shakespeare pentru a compune opera buffă Falstaff, după care se retrage la „Sant’Agata” și își ia adio de la activitatea componistică. După ce în 1897 moare Giuseppina, Verdi se stinge și el din viață la Milano, la 27 ianuarie 1901.

Opere lirice (titluri originale, locul și data premierei):

Oberto, conte di San Bonifacio, Teatro alla Scala – Milano, 17 noiembrie 1839
Un giorno di regno, Teatro alla Scala – Milano, 15 septembrie 1840
Nabucco, Teatro alla Scala – Milano, 9 martie 1842
I Lombardi alla prima crociata, Teatro alla Scala – Milano, 11 februarie 1843
Ernani, Teatro La Fenice – Veneția, 9 martie 1844
I due Foscari, Teatro Argentina – Roma, 3 noiembrie 1844
Giovanna d’Arco, Teatro alla Scala – Milano, 15 februarie 1845
Alzira, Teatro San Carlo – Neapole, 12 august 1845
Attila, Teatro La Fenice – Veneția, 17 martie 1846
Macbeth, Teatro La Pergola – Florența, 14 martie 1847
I masnadieri, Her Majesty’s Theatre – Londra, 22 iulie 1847
Jérusalem, L’Opéra de Paris, 22 noiembrie 1847)
Il corsaro, Teatro Grande – Trieste, 25 octombrie 1848
La battaglia di Legnano, Teatro Argentina – Roma, 27 ianuarie 1848
Luisa Miller, Teatro San Carlo – Neapole, 8 decembrie 1849
Stiffelio, Teatro Grande – Trieste, 16 noiembrie 1850
Rigoletto, Teatro La Fenice – Veneția, 11 martie 1851
Il Trovatore, Teatro Apollo – Roma, 19 ianuarie 1853
La Traviata, Teatro La Fenice – Veneția, 6 martie 1853
I vespri siciliani („Vecerniile siciliene”), L’Opéra de Paris, 13 iunie 1855
Simon Boccanegra, Teatro La Fenice – Veneția, 12 martie 1857
Aroldo, Teatro Nuovo – Rimini, 16 august 1857
Un ballo in maschera, Teatro Apollo – Roma, 17 februarie 1859
La forza del destino („Forța destinului”), Teatrul Imperial – Sankt Petersburg, 10 noiembrie 1862
Don Carlos, L’Opéra de Paris, 11 martie 1867
Aida, Teatrul de Operă – Cairo, 24 decembrie 1871
Otello, Teatro alla Scala – Milano, 5 februarie 1887
Falstaff, Teatro alla Scala – Milano, 9 februarie 1893
Pagină realizată de Grigore Ciascai