”Şi Iisus, uitându-Se în jur, a zis către ucenicii Săi: Cât de greu vor intra bogaţii în împărăţia lui Dumnezeu! Iar ucenicii erau uimiţi de cuvintele Lui. Dar Iisus, răspunzând iarăşi, le-a zis: Fiilor, cât de greu este celor ce se încred în bogăţii să intre în împărăţia lui Dumnezeu! Mai lesne este cămilei să treacă prin urechile acului, decât bogatului să intre în împărăţia lui Dumnezeu. Iar ei, mai mult uimindu-se, ziceau unii către alţii: Şi cine poate să se mântuiască? Iisus, privind la ei, le-a zis: La oameni lucrul e cu neputinţă, dar nu la Dumnezeu. Căci la Dumnezeu toate sunt cu putinţă. Şi a început Petru a-I zice: Iată, noi am lăsat toate şi Ţi-am urmat. Iisus i-a răspuns: Adevărat grăiesc vouă: Nu este nimeni care şi-a lăsat casă, sau fraţi, sau surori, sau mamă, sau tată, sau copii, sau ţarine pentru Mine şi pentru Evanghelie, şi să nu ia însutit – acum, în vremea aceasta, de prigoniri – case şi fraţi şi surori şi mame şi copii şi ţarine, iar în veacul ce va să vină: viaţă veşnică. Şi mulţi dintre cei dintâi vor fi pe urmă, şi din cei de pe urmă întâi. Şi erau pe drum, suindu-se la Ierusalim, iar Iisus mergea înaintea lor. Şi ei erau uimiţi şi cei ce mergeau după El se temeau. Şi luând la Sine, iarăşi, pe cei doisprezece, a început să le spună ce aveau să I se întâmple.” (Marcu 10, 23-32)
În capitolul al X-lea al Evangheliei după Marcu găsim mărturie despre cum Domnul Iisus Hristos a explicat cum trebuie să fie căsătoria, apoi a binecuvântat pe copii şi a dat ca exemplu puritatea lor ca premisă a intrării în veşnicia divină.
Mai găsim şi discuţia Mântuitorului cu tânărul preocupat de viaţa veşnică. Vedem că Domnul Hristos a îndrăgit pe acel tânăr pentru viaţa curată pe care o ducea. În cele din urmă găsim şi întrebarea plină de nelinişte a Sfântului Petru: ce se va întâmpla cu ei, cei care au urmat Mântuitorului?
Apostolii au lăsat toate şi au urmat necondiţionat pe Domnul Hristos. Dincolo de vreun beneficiu material, Mântuitorul le-a arătat că răsplata lor va veni din partea lui Dumnezeu şi va fi una însutită şi înmiită. Cei care în ochii celorlalţi au fost ultimii vor primi din partea lui Dumnezeu răsplata veşniciei.
Sfântul Ioan Scărarul aşa ne învaţă: „Ascultarea faţă de Dumnezeu este mormântul voinţei şi înviere a smereniei.“ (pr. Dumitru Păduraru)
