Tot mai multe voci ale unor analişti din zonă, atât economici, cât şi politici, susţin că “Clujul nu are culoare şi doctrină politică, ci doar interese financiare individuale sau de grup”. Desigur că populaţia, oamenii simpli, dar şi unii dintre investitorii neprotejaţi politic, juridic sau fiscal, observă pe pielea lor aceste aspecte, dar de cele mai multe ori se mulţumesc să spună “pleacă ai noştri, vin ai noştri, noi rămânem…” De frica celor care deţin puterea juridică, fiscală şi poliţienească, majoritatea tac, gândindu-se la repercusiuni de cele mai multe ori nefondate, dar în momentul în care ardeleanul nu mai suportă, vorbeşte despre ceea ce a văzut, auzit sau cunoaşte.
Şi cum de unde nu este foc nu iese nici fum, redăm mai jos declaraţiile unor persoane din zonă, care din motivele mai sus-menţionate doresc să îşi păstreze anonimatul, dar care speră că autorităţile competente vor întreprinde măsurile specifice de verificare şi documentare atât spre binele naţiunii, cât şi în folosul statului.

După golirea zestrei economice naţionale de proprietăţi, singura posibilitate de înavuţire fără just temei au devenit afacerile cu statul şi în special cele în care au intrat şi fonduri europene. Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă Autostrada Transilvania şi varianta ocolitoare a Clujului, respectiv Vâlcele-Apahida, în care un rol şi implicare hotărâtoare l-a avut Direcţia de Drumuri şi Poduri Cluj, prin cei doi directori aflaţi pe perioade de timp la conducerea acesteia, cât şi procurorul Daniel Morar, care avea rolul de a iniţia sau soluţiona anumite situaţii cu iz penal.
Astfel, în anul 2006, la conducerea Direcţiei de Drumuri şi Poduri Cluj era Mircea Pop, nimeni altul decât actualul preşedinte al CNADR.

Prin alternanţa la conducerea ţării şi implicit la guvernare, fiind vorba de sume importante alocate, Mircea Pop trebuia schimbat, astfel că i s-a intentat un proces de abuz în serviciu, fiind astfel înlocuit cu Ciupe Liviu.

Deoarece acesta s-a implicat în unele afaceri de asfaltări în judeţul Bistriţa Năsăud, efectuate fără ştirea şi acordul parlamentarului Ioan Oltean, în 2007, procurorul Morar Daniel l-a arestat pe Ciupe Liviu pentru abuz în serviciu, l-a scos de sub urmărire penală pe Mircea Pop, care a fost repus în funcţia de director la Direcţia de Drumuri şi Poduri Cluj.
Ulterior, prin procesele ce au urmat, Ciupe Liviu a fost achitat, statul fiind obligat să îi plătească acestuia toate restanţele salariale şi daunele provocate fără just temei.

Firma lui Mircea Pop a proiectat varianta Vâlcele-Apahida.
Iniţial, pentru această variantă exista un alt proiect la costuri cu aproximativ 50% mai mici, condus de către Marius Nicoară, în perioada când acesta era preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, dar Emil Boc nu a fost de acord cu el, solicitând o altă variantă în care să fie incluse şi unele terenuri supuse exproprierii, aflate în proprietatea deputatului Daniel Buda. Astfel că noul proiect al firmei lui Mircea Pop a inclus traseul variantei pe terenurile lui Daniel Buda, deşi specialiştii din domeniu nu indicau acest traseu, fiind cunoscut ca teren în mişcare alunecos.

Schimbarea proiectului şi implicit a traseului variantei s-a efectuat fără hotărâre de guvern, condus în acea perioadă de Tăriceanu, ci doar cu aprobarea şi sub auspiciile Ministerului Transporturilor condus de Berceanu.

Lucrările la variantă au fost începute după înscăunarea în calitate de primar la Primăria Cluj Napoca a lui Emil Boc.
Conform declaraţiilor din acest mediu, materia primă pentru realizarea infrastructurii variantei, respectiv piatră, balastru, nisip etc., a fost asigurată de către concernul de firme SC Ben & Ben SA Cluj, în spatele cărora se afla politicianul Ioan Rus.
Prin astfel de acţiuni oneroase în care au fost implicate persoane din administraţia locală, mediul politic şi juridic, costurile variantei au crescut de aproximativ 3 ori, de la 60 la peste 180 de milioane de euro, în condiţiile în care mai sunt de executat aproximativ 3 km.

Nemulţumit de această situaţie în perioada electorală, fostul deputat şi actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horia Uioreanu, a intentat o plângere pentru justificarea sumelor cheltuite pentru realizarea acestei investiţii. Apropiaţi din mediul acestuia susţin că imediat după câştigarea alegerilor şi învestirea lui ca preşedinte al CJ Cluj, Horia Uioreanu a fost contactat de către Ioan Rus, care i-a cerut “să lase mai moale şi să nu mai mediatizeze problema variantei, pentru a nu îl supăra pe Arpy (Arpad Paskany) prin care mai rezolva unele probleme de susţinere inclusiv la postul local de televiziune, Transilvania Live”. Se apreciază că intenţia principală a lui Ioan Rus prin această intervenţie a fost de a îndepărta cercetările privind costurile variantei pentru a nu se afla şi implicarea lui în cheltuirea banilor.

Ca semn de respect în perioada pre-electorală, la un chef organizat în reşedinţa din Cartierul Făget a lui Radu Vlas (om de casă şi afaceri pentru Emil Boc şi Daniel Buda) pentru lansarea candidaturii lui Emil Boc, la Primăria Cluj Napoca, a participat şi Ioan Rus. Este lesne de înţeles despre implicarea acestuia în conjunctura politică actuală a Clujului.

Urmare a unor astfel de afaceri oneroase, care nu sunt singurele, reprezentanţii politici din zonă au coabitat, şi-au dat mâna să cheltuiască după bunul-plac banii publici, neuitând să transfere o parte în propriile conturi.
Ne întrebăm cine urmează să se îmbogăţească pe banii noştri sau ai statului. (cotidianul.ro)