Am fost întotdeauna şi sunt şi acum de partea celor expropriaţi pe nedrept de regimul comunist. Acele deposedări forţate au fost făcute în special pe seama elitelor şi a clasei mijlocii, îngropând (poate pentru totdeauna!) ce avea mai bun România anilor dintre războaie.
A fost una dintre marile dramei ale istoriei naţionale, greu de decontat până la cel mai mic amănunt. Ea se cere însă cunoscută, respectată, popularizată şi reparată în pagubele ei majore. Atât cât se poate. Dar repararea nedreptăţilor istorice este una, iar afacerea veroasă născută pe seama acestor obligaţii ale statului român este cu totul altceva.
Victor Ponta ne anunţa că România s-a angajat la CEDO să închidă obligaţiile ce-i revin din această nedreptate istorică. În Raportul prezentat mai zilele trecute, Victor Ponta pomenea de restituirile în natură şi de încă 5 miliarde de euro achitate cash şi în acţiuni la Fondul Proprietatea. Pe lângă acestea, mai sunt alte solicitări de încă 8 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, România urmează să achite aproximativ 13 miliarde de euro. La acestea se adaugă şi restituirile în natură efectuate deja. E greu de spus dacă este mult sau puţin.
Sigur este împovărător pentru bugetul de stat. Dar obligaţiile faţă de nedreptăţile perioadei comuniste sunt una, iar afacerile nebune puse la cale de mafia imobiliară şi politică, o cu totul altă poveste.
La o primă vedere, regimul Băsescu şi liota de clienţi politici care l-a însoţit au devalizat Fondul Proprietatea şi restituirile proprietăţilor confiscate abuziv. De fapt, Fondul Proprietatea nu mai are nici acţiuni. Iniţial a fost proiectat pentru a acoperi despăgubiri de câteva miliarde de euro iar acum devine o groapă uriaşă. La nivelul afacerilor aiuritoare puse la cale în aceşti ani a devenit de-a dreptul neîndestulător.
Imediat după ce am publicat primul articol despre acest subiect am fost asaltat cu informaţii. Una dintre ele se referea la o cercetare a Curţii de Conturi a României, care ar fi identificat peste 450.000 de hectare de păduri retrocedate ilegal. La acestea se adaugă restituirile ilegale de imoblile şi terenuri intravilane şi agricole. O mare parte dintre aceste retrocedări ar fi fost făcute pe acte false, pe baza unor documente contrafăcute şi traduse, legalizate sau copiate în străinătate.
Cu genul acesta de acte, produse în baza datelor de Carte Funciară livrate de un funcţionar din Primăria Municipiului Timişoara, ţiganii au ”recuperat” toate casele valoroase ale oraşului. Cine a cercetat fenomenul şi infracţiunile? DNA-ul şi Parchetul General s-au afundat în bătălia politică şi au lăsat în plata Domnului toate contrafacerile de acte şi toate recuperările dubioase. Unii îl acuză şi pe Traian Băsescu de câteva restituiri dubioase din perioada mandatului său de primar.
Câţiva dintre mafioţii imobiliari, cu legături în politică şi serviciile secrete, au ajuns să controleze cantităţi importante de drepturi litigioase. Au investit bani în achiziţionarea de drepturi litigioase, au menţionat preţuri umflate şi acum pretind despăgubiri uriaşe, împovărătoare pentru ţară. Fenomenul a fost semnalat şi în Ungaria şi în celelalte ţări din Europa de Est. Ba circulă şi o poveste a prinţului Sturza, cel care a intrat în afaceri cu proprietăţi recuperate prin mijloace îndoielnice în Ungaria. Şi apoi le-a vândut iar acum are de despăgubit nenumărate persoane care au cumpărat păduri şi terenuri dobândite cu acte lipsite de valabilitate.
La cât se ridică afacerile cu pădurile restituite şi câte dintre acestea sunt rezultatul actelor măsluite şi al aranjamentelor cu funcţionarii publici protejaţi de politicieni importanţi? La această întrebare trebuie să răspundă Guvernul şi instituţiile statului.
Răspunsul corect şi clarificările obligatorii în pretenţiile formulate de victimele comunismului (dar şi de aventurierii tranziţiei) ar ajuta statul român să scape de o povară importantă într-un moment în care presiunea financiară asupra bugetului public creşte în fiecare zi.
O cercetare detaliată a despăgubirilor deja efectuate şi o reglementare serioasă asupra modului în care vor fi satisfăcute pretenţiile şi înscenările dubioase se impun mai mult ca niciodată.
În loc să împrumute trei miliarde de euro de pe cine ştie unde, România pune capăt operaţiunii de furat căciula şi stopează prin reglementări cea mai veroasă afacere a mafiei politice şi imobiliare. Şi face ordine în restituiri, reparând o nedreptate istorică şi curmând o hoţie de mare actualitate. Şi la mare modă!
Cornel Nistorescu