”Iar unii vorbind despre templu că este împodobit cu pietre frumoase şi cu podoabe, El a zis: Vor veni zile când, din cele ce vedeţi, nu va rămâne piatră peste piatră care să nu se risipească. Şi ei L-au întrebat, zicând: Învăţătorule, când oare, vor fi acestea? Şi care este semnul când au să fie acestea? Iar El a zis: Vedeţi să nu fiţi amăgiţi, căci mulţi vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt, şi vremea s-a apropiat. Nu mergeţi după ei. Iar când veţi auzi de războaie şi de răzmeriţe, să nu vă înspăimântaţi; căci acestea trebuie să fie întâi, dar sfârşitul nu va fi curând. Atunci le-a zis: Se va ridica neam peste neam şi împărăţie peste împărăţie. Şi vor fi cutremure mari şi, pe alocurea, foamete şi ciumă şi spaime şi semne mari din cer vor fi. Iar când veţi vedea Ierusalimul înconjurat de oşti, atunci să ştiţi că s-a apropiat pustiirea lui. Atunci cei din Iudeea să fugă la munţi şi cei din mijlocul lui să iasă din el şi cei de prin ţarină să nu intre în el. Căci acestea sunt zilele răzbunării, ca să se împlinească toate cele scrise. Dar vai celor care vor avea în pântece şi celor care vor alăpta în acele zile. Căci va fi în ţară mare strâmtorare şi mânie împotriva acestui popor. Şi vor cădea de ascuţişul săbiei şi vor fi duşi robi la toate neamurile, şi Ierusalimul va fi călcat în picioare de neamuri, până ce se vor împlini vremurile neamurilor.” (Luca 21, 5-11/ 20-24)
Domnul Iisus Hristos a profeţit despre dărâmarea Ierusalimului şi despre cea de a doua venire a Sa. Proorocia Mântuitorului a fost rostită în faţa ucenicilor şi a închinătorilor de la Templul din Ierusalim. Templul era un edificiu impozant care a fost construit prin eforturi deosebite. Pentru iudei templul era şi un motiv de mândrie naţională.
Domnul Hristos a profeţit că va veni o vreme când nu va mai rămâne piatră pe piatră din templu. Timpul acela este în legătură cu timpul venirii Sale.
Venirea a doua a Fiului lui Dumnezeu va stârni vii discuţii şi panică în rândul celor care L-au respins pe Hristos şi învăţătura Sa. Să fim cu luare aminte, nu Dumnezeu derutează sau înspăimântă, ci acestea sunt consecinţele îndepărtării de El.
Dacă vorbim despre venirea Domnului Hristos, să fim pregătiţi pentru acest eveniment! Sfântul Macarie Egipteanul aşa mărturiseşte: „Dumnezeu este moştenirea sufletului, iar sufletul este moştenirea lui Dumnezeu”. (Pr. D. Păduraru)
