Premierul Victor Ponta a prezentat joi, la Palatul Victoria, într-o conferinţă de presă „starea naţiunii”, în fapt situaţia datoriilor acumulate şi banii din bugetul pe 2013.
Proiectul de buget pentru anul 2013 a fost construit pe un PIB calculat la aproape 140 miliarde euro şi un curs valutar de 4,5 lei/euro, mai mare decât anul trecut, veniturile bugetului consolidat fiind estimate la 46 miliarde euro, iar cheltuielile totale la 49 miliarde euro.
Din datele prezentate, joi, de Guvern rezultă pentru acest an o ţintă de deficit bugetar de 2,15% din PIB.
Pentru anul trecut, Produsul Intern Brut este indicat la 132,6 miliarde euro.
Guvernul arată astfel că Produsul Intern Brut va fi readus la nivelul din 2008, dacă va exista „stabilitate, credibilitate şi consecvenţă”.
Deficitul bugetar va fi finanţat în proporţie egală, cu câte 1,5 miliarde euro, din surse interne şi externe.
Guvernul va aloca 17,5 miliarde euro pentru asigurări şi asistenţă socială, 6,2 miliarde euro pentru sănătate, 4,9 miliarde euro pentru transporturi, 4,4 miliarde euro pentru educaţie şi cercetare, 3,8 miliarde euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală, 2.7 miliarde euro pentru ordine publică şi siguranţă natională, 2 miliarde euro pentru administraţie publică centrală şi locală, 1,5 miliarde euro pentru locuinţe, servicii şi dezvoltare publică, 1 miliard euro pentru apărare, 1 miliard euro pentru protecţia mediului şi 5 miliarde euro pentru alte domenii bugetare, precum datoria publică.
Cheltuielile pentru plata pensiilor vor însuma 11,1 miliarde euro, iar fondul de salarii va necesita 10,2 miliarde euro.
Alte alocări sunt rezervate pentru investiţii (7,8 miliarde euro, din care 2,5 miliarde euro din fonduri europene), cheltuieli cu bunuri şi servicii (7,6 miliarde euro), asistenţa socială (4,4 miliarde euro, Guvernul susţinând că este ponderea cea mai mică de cheltuieli sociale din toate statele Uniunii Europene), dobânzi la credite (2,5 miliarde euro), subvenţii (1,1 miliarde euro), contribuţia României la UE (1,4 miliarde euro), alte transferuri şi cheltuieli (2,9 miliarde euro).
Datoria publică se ridică la 51 miliarde euro, de la 28 miliarde euro în urmă cu patru ani, România având în acest an datorii scadente de 14,4 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde euro aferente împrumutului de la FMI şi Uniunea Europeană.
Guvernul arată astfel că România are o datorie de 34,7% din PIB, astfel că din cadrul UE doar trei ţări au o datorie mai mică (Estonia, Bulgaria, Luxemburg), în timp ce 23 de ţări au o datorie mai mare.
La acestea se adaugă costuri totale de 14 miliarde euro pentru despăgubiri aferente imobilelor naţionalizate (8 miliarde euro), drepturi salariale restante pentru cadre didactice (770 milioane euro) şi alţi bugetari (1,4 miliarde euro) câştigate în instanţă, datorii ale autorităţilor locale (2,2 miliarde euro), datorii în sănătate (1 miliard euro), restituirea taxei auto (1 miliard euro).
Ca măsuri pentru reducerea cheltuielilor, Guvernul prezintă scăderea sumelor calculate pentru fiecare parlamentar, reducerea numărului de angajaţi guvernamentali, reforma „dură” a companiilor de stat şi a instituţiilor, instituirea unei reguli de a nu permite angajarea de noi cheltuieli fără aprobarea bugetelor, „oprirea finanţării de la bugetul de stat a proiectelor susţinute din fonduri europene” la alte instituţii publice, stoparea alocărilor pe criterii politice.
În datele prezentate de Executiv se arată că fiecare român produce 7.000 euro pe an, iar statul colectează în medie 2.300 euro de la fiecare cetăţean. La rândul său, statul cheltuieşte în medie 2.450 euro pentru fiecare cetăţean prin servicii precum sănătatea şi educaţia. O datorie de 2.500 euro a acumulat fiecare român (rezultând din stocul datoriei), iar încă 700 de euro per cetăţean este paguba generată de datoriile istorice.

Principalele declaraţii ale premierului
– Vreau să lămuresc mesajul pentru starea bugetară a naţiunii. E o idee născută în SUA. În România, sistemul constituţional e diferit, însă responsabilitatea absolută a şefului Guvernului e de a prezenta cum stăm cu banul public. Nu doresc să-mi însuşesc o altă calitate.
– În urmă cu exact un an a fost dat un anumit mesaj celor care guvernau atunci, celor care guvernăm astăzi şi celor care vor guverna mâine: mai multă transparenţă, responsabilitate şi sentimentul clar că aceşti bani nu sunt ai Guvernului. Guvernul gestionează nişte bani luaţi de la cetăţenii României pentru a fi folosiţi pentru cetăţenii României. Noi suntem doar nişte administratori.
– Obligaţia noastră e să readucem România într-o direcţie de creştere. Ajustările macroeconomice 2008-2012 au fost necesare deoarece România nu mai era împrumutată la costuri acceptabile. S-au luat măsuri de austeritate, iar realitatea a fost o oprire a creşterii României. Ne propunem disciplină bugetară şi fiscală. Nu ne mai putem permite angajarea de cheltuielei şi promisiuni , reducerea deficitului bugetar, eliminarea risipei, creşterea eficienţei investiţiilor. Nu orice investiţie e neapărat necesară şi utilă. Unele sunt doar o cheltuire inutilă de resurse.
– În 2013, PIB-ul va fi de 140 miliarde de euro echivalent cu 7000 de euro pentru fiecare cetăţean român. România a pierdut până acum acest PIB, am scăzut la 124, 131, 132 de miliarde. Deficitul bugetar a reprezentat banii pe care a trebuit să-i împrumutăm.
– Efortul va avea ca scop întoarcerea la 2008. Să închidem subdezvoltarea.
– În 2013, veniturile statului vor ajunge la 46 miliarde de euro, 2300 de euro pentru fiecare cetăţean român. Cheltuielile vor fi mai mari decât veniturile. Cu 3 miliarde de euro în plus. Fiecare cetăţean român va fi mai dator cu 130 de euro decât era la începutul anului.
– Datoria publică pe care va trebui s-o returnăm este de 51 de miliarde de euro, 2500 de euro pentru fiecare român. În urmă cu patru ani aveam 28 de miliarde de euro, de la 1400 de euro datorie pentru fiecare cetăţean, acum avem 2500. Acest lucru se reflectă în cât plătim dobânzi în fiecare an. În ultimii patru ani, aproape s-a dublat datoria.
– România are o datorie de 34% din PIB. Doar trei ţări au o datorie mai mică: Estonia, Bulgaria şi Luxemburg.
– Pensii: 11,1 miliarde de euro avem de plătit. Avem 4,5 milioane de angajaţi, peste 6 milioane de pensionari. E o sarcină dificilă, dar pe care ne-am angajat-o
– 7,8 miliarde de euro pentru investiţii. Nu se reduce în niciun fel suma alocată în 2012.
– Cheltuieli cu bunuri şi servicii: 7,6 miliarde de euro
– Asistenţa socială: 4,4 miliarde de euro
– Dobânzile: 2,5 miliarde de euro.
– Subvenţii: 1,1 miliarde de euro.
– Contribuţia României la bugetul UE: 1,4 miliarde de euro.
– Alte cheltuieli: 2,9 miliarde de euro.
– Pentru sănătate: 6,2 miliarde de euro.
-Transporturi 4,9 miliarde euro.
– Educaţie şi Cercetare: 4,4 miliarde euro.
– Agricultură: 3,8 miliarde euro.
– Administraţia publică locală şi centrală. 2 miliarde euro.
– Apărare: 1 miliard euro.
– Mediu: 1 miliard euro.
– În 2012, am îndeplinit toate criteriile referitoare la deficitul bugetar convenite cu FMI şi BM. În 2012, deşi an electoral, am redus deficitul bugetar cu 2,5 miliarde de euro, faţă de 2011. În 2012, România e pe primul loc în UE în ceea ce priveşte efortul de scădere a deficitului. Nu e neapărat o fericire, dar s-au spus multe lucruri anul trecut şi cred că responsabilitatea nu s-.a făcut în detrimentul câştigului electoral. Pentru prima dată din 2007, ne-am încadrat într-o limită de deficit, ceea ce este o limită prevăzută în tratatele europene.
– Stabilitatea politică şi predictibilitatea au ajutat revenirea cursului de schimb.
– În 2012 nu a trebuit să mai tragem din banii care erau la dispoziţia României din partea FMI. Statul s-a împrumutat de pe pieţele private, dar cu costuri din ce în ce mai mici.
– Plata indexării pensiilor cu 4% presupune o alocare suplimentară de 500 de milioane de euro. A doua tranşă de alocare pentru restabilirea salariilor bugetarilor presupune o alocare suplimentară de 1,1 miliarde de euro.
– Decizia de a reduce numărul consilierilor cabinetelor demintarilor, mesajul pe care vrem să-l dăm e că nu se începe de la bază când se taie, ci de la vârf.
– Parlamentul rămâne la nivelul de buget de la 2012. Suma pentru fiecare parlamentar va fi mai mică. La Guvern, de la numărul de consilieri vom trece la reducerile în aparatul central.
– Există privilegii despre care opinia publică află foarte rar.
– Nu vom mai aproba finanţarea investiţiilor pentru care există posibilitatea de a accesa fonduri europene. Dacă poţi accesa nu mai vii să ceri bani la bugetul de stat. Interzicem prin lege. De ce să dăm bani de la buget dacă pot fi luaţi de la UE?
– Obiectivele pentru 2013-2016: România îşi propune să-şi respecte angajamentele asumate cu partenerii externi. Păstrarea măsurirlor pentru inechităţile sociale. Anul 2013 nu permite şi noi creşteri de salarii sau pensii. Am reparat ce s-a tăiat în 2010, dar ar fi neserios să vorbim de creşteri de salarii în zona bugetară şi pensii.
– Avem angajaţi prin birouri cu salarii de la stat de trei ori cât un medic, pompier, sau poliţist. Actualul Guvern îşi propune o reformă reală.
– Se va face inventarierea tuturor proiectelor începute până acum. Cele care sunt cu adevărat importante le prioritizăm. (cotidianul.ro)