O cercetare realizată în cadrul proiectului RESCUE – Înfiinţarea unei Reţele de Economie Socială destinată integrării profesionale a persoanelor cu dizabilităţi, pornind de la experienţe şi bune practici în Uniunea Europeană”, derulată la nivelul a 4 regiuni Sud-Vest Oltenia, Vest, Centru şi Nord-Vest, arată care sunt cele mai mari probleme în ceea ce privește integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii.

Cercetarea de tip cantitativ a fost desfășurată în rândul persoanelor cu dizabilități, pe un eșantion de 865 de respondenți, cu vârste cuprinse între 20 și 45 de ani, respectiv în rândul angajatorilor, pe un eșantion format din 619 subiecți.

Persoanele cu dizabilități vor să se angajeze
Patru persoane din cinci (77%) declară că ar face orice ca să muncească, iar mai puțin de trei sferturi dintre acestea consideră că locurile de muncă ar trebui adaptate angajaților (71%), că pot câștiga mai mulți bani decât cei primiți de la stat (61%) sau că au nevoie să învețe mai mult pentru a fi calificați pentru o anumită meserie (60%).

Principalele probleme cu care se confruntă persoanele cu dizabilități atunci când vor să se angajeze sunt lipsa informațiilor și, de cele mai multe ori, percepția greșită a angajatorilor.

Majoritatea persoanelor cu dizabilităţi sunt de părere că nu au acces la informaţii legate de locuri de muncă disponibile. Aceste informaţii nu sunt într-o formă care să îi încurajeze să aplice pentru posturile disponibile, ca persoană cu dizabilităţi. Cei care au acces la internet spun că nu au o problemă în a găsi informaţii legate de locuri de muncă disponibile. Majoritatea persoanelor cu dizabilităţi nu au apelat la AJOFM sau alte firme de recrutare. Acest canal de angajare a fost folosit numai în cazul când persoanele cu dizabilităţi se aflau în şomaj.

Angajatorii au o percepție greșită cu privire la persoanele cu dizabilități
La nivel declarativ, o treime (35,5%) dintre angajatorii incluși în cercetare au o atitudine nediscriminatorie, 13,9% îi privesc pe aceștia drept persoane cu probleme/nevoi speciale, 12,3% consideră că o persoană cu dizabilități este caracterizată în principal prin dizabilitatea pe care o are, iar 11,6% au o atitudine de discriminare pozitivă a persoanelor din această categorie de populație.

Rugați să identifice caracteristicile care includ sau nu o persoană în categoria celor cu dizabilități, nouă respondenți din zece (91,4%) au indicat persoanele cu deficiențe fizice, aproximativ două treimi au indicat persoanele cu deficiențe de auz (70,9%), cu probleme de vorbire (65,9%), probleme de vedere (65,3%) ori persoanele cu probleme psihice (59%).

Deși majoritatea angajatorilor (80%) sunt de părere că persoanele cu dizabilități au anumite nevoi speciale, cu toate acestea două treimi dintre cei care au declarat acest lucru nu știu să menționeze concret niciuna dintre aceste nevoi. Această situație relevă faptul că o bună parte dintre angajatori nu s-au confruntat sau nu au oferit atenția cuvenită acestor aspecte legate de angajarea persoanelor cu dizabilități. În rândul angajatorilor care au menționat astfel de nevoi speciale ale persoanelor cu dizabilități, cele mai des menționate au fost facilitățile de infrastructură oferite (7%), accesibilizarea locului de muncă (7%), și necesitatea ajutorului dat de stat sau fundații (5%). Deși la nivel declarativ angajatorii sunt de acord cu integrarea în muncă a persoanelor cu dizabilități, situația de mai sus ne arată faptul că interesul lor în a facilita această integrare este destul de scăzut.

Angajatorii nu sunt sprijiniți de stat
Pentru unii dintre angajatori, motivele eventuale de angajare a persoanelor cu dizabilităţi nu ţin în principal de deducerile fiscale sau de alt sprijin de la stat, fiindcă ele nu sunt oricum suficiente sau sunt greu de recuperate. Din acest punct de vedere, unii angajatori iau în calcul angajarea persoanelor cu dizabilităţi căutând doar criterii profesionale, alţii din contră, refuză acest lucru tot pe baza criteriilor profesionale, considerând că persoanele cu dizabilităţi nu corespund profesional pentru a lucra în companiile lor.
Cu toate acestea, piaţa forţei de muncă la nivel local şi regional pentru persoanele cu dizabilităţi diferă de la localitate la localitate şi de la regiune la regiune. Din analiza datelor a reieşit că la nivelul municipiului Baia – Mare, de exemplu, există o cerere mai mare pentru angajarea persoanelor cu dizabilităţi faţă de celelalte regiuni.

Recomandări pentru incluziunea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii
Printre recomandările incluse în cercetare pentru facilitarea incluziunii persoanelor cu dizabilități pe piața muncii, se numără: crearea unei rețele de suport post angajare și de servicii post angajare pentru persoanele cu dizabilități, care să asigure integrarea acestora la locul de muncă; îmbunătățirea comunicării cu angajatorii în vederea unei mai bune cunoașteri a serviciilor oferite pentru inserția în muncă a persoanelor cu dizabilități; adaptarea programelor de formare profesională la nevoile persoanelor cu dizabilităţi și la cerințele pieței muncii; simplificarea acordării facilităţilor fiscale pentru organizaţiile care angajează persoane cu dizabilităţi şi a raportării către autorităţi.

Ada Domin, actualMM.ro