Fumătorii primesc o veste neplăcută de la Comisia Europeană. Ţigările cu arome vor deveni o amintire, iar ţigările electronice vor putea rămâne pe piaţă dacă respectă anumite condiţii. Dacă până în prezent nu exista nicio reglementare de comercializare şi de dozare a acestor dispozitive, în viitor ţigările electronice vor fi interzise spre vânzare dacă nu vor respecta normele Uniunii Europene. Mai exact, acestea vor putea fi comercializate doar dacă conţin nicotină sub un anumit prag recomandat de CE şi dacă au avertismente de sănătate.
„Cifrele vorbesc de la sine: tutunul ucide jumătate dintre utilizatorii săi şi prezintă un grad ridicat de dependenţă. În condiţiile în care 70% dintre fumători încep să fumeze înainte de vârsta de 18 ani, ambiţia propunerii de astăzi este de a face produsele din tutun şi fumatul mai puţin atractive şi de a-i descuraja pe tineri să înceapă să consume produse din tutun. Consumatorii nu trebuie să fie înşelaţi. Produsele din tutun ar trebui să arate şi să aibă gust de produse din tutun, iar prezenta propunere garantează că ambalajele şi aromele atrăgătoare nu sunt utilizate ca o strategie de marketing”, a declarat Tonio Borg, comisarul responsabil pentru politica în materie de sănătate şi consumatori.
Tutunul conţine peste 70 de substanţe care provoacă cancer
O propunere a Comisiei Europeane, care are rolul de a revizui actuala directivă, care datează din 2001, nu se referă doar la interzicerea ţigărilor cu arome şi la reglementarea celor electronice.
Directiva mai prevede şi norme cu privire la etichetarea şi ambalarea pachetelor de ţigări. Mai concret, toate pachetele de ţigări, dar şi de tutun, vor trebui să conţină o avertizare de sănătate ilustrată combinată cu text care să acopere 75% din partea anterioară şi posterioară a pachetului şi fără vreun element promoţional.
De asemenea, informaţiile actuale privind gudronul, nicotina şi monoxidul de carbon, pe care Comisia Europeană le cataloghează drept înşelătoare, vor fi înlocuite cu un mesaj de informare amplasat pe partea laterală a pachetului în care se menţionează că ţigările conţin peste 70 de substanţe care provoacă cancer.
Dacă toate aspectele menţionate mai sus vor deveni obligatorii pentru toţi membrii Uniunii Europene, comisia lasă la latitudinea fiecărui stat membru dacă vrea sau nu să introducă ambalaje generice, adică toate pachetele de ţigări să aibă un ambalaj standard, de preferinţă alb, pe care să fie inscripţionate mesaje de avertizare asupra riscurilor la care se expun fumătorii.
„Odată cu intrarea în viguare a acestei directive, fumătorii vor fi mai bine informaţi cu privire riscurile la care se expun. Interzicerea ţigărilor cu arome, dar şi adoptarea ambalajelor generice reprezintă, din punctul meu de vedere, o metodă eficientă de a-i descuraja pe adolescenţi să devină dependenţi de tutun. Tinerii aleg să fumeze şi pentru că ţigările au un gust atractiv, dar şi pentru că pachetele de ţigări sunt viu colorate”, a declarat pentru gândul europarlamentarul Cristian Buşoi, membru supleant al Comisiei de Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară.
Întrebat în cât timp această propunere legislativă ar putea fi aplicată pentru toate ţările din comunitate, europarlamentarul a spus că „un termen optimist arăta că în luna iulie a anului 2013, înainte de vacanţa parlamentară”. „Din păcate, vor exista state care se vor opune acestei norme, iar lucrurile vor fi întârziate”, a punctat Cristian Buşoi.
Reacţia producătorilor de tutun cu privire la înăsprirea legilor împotriva fumatului
Producătorii de tutun susţin că normele pe care vrea să le impună Comisia Europeană pe teritoriul celor 27 de ţări membre, printre care se numără şi România, sunt bazate pe dovezi nefondate.
► „O primă lectură a propunerii sugerează că multe dintre măsurile recomandate nu vor ajuta la atingerea obiectivelor de sănătate publică ale Comisiei, ci vor avea drept rezultat neintenţionat o serie de efecte adverse care par să nu fi fost luate în considerare de autorii documentului. În forma propusă, directiva interzice explicit o serie de produse care reprezintă aproximativ 10% din piaţa de ţigarete a Uniunii Europene, iar, în anumite state membre, chiar peste 30% din piaţă. Asta în ciuda faptului că nu există niciun fel de probe ştiinţifice credibile care ar arăta o nocivitate mai mare a acestor produse comparativ cu a altora, şi nici faptul că retragerea lor de pe piaţă ar reduce nivelul fumatului. Propunerea va limita accesul consumatorilor la produse şi informaţii despre produse care au un potenţial foarte clar de a reduce efectele dăunătoare cauzate de produsele convenţionale din tutun. Acţionând în acest mod, Comisia a ales nu numai să îngrădească inovaţia, dar şi să ignore potenţialul pe care aceste produse l-ar avea pentru îmbunătăţirea sănătăţii publice”, a precizat Julie Soderlund, vice-preşedintele de comunicare Philip Morris International Inc.’s, într-un comunicat remis gândul.
► La rândul lor, reprezentanţii British American Tobacco consideră că o parte dintre normele menţionate în propunerea legislativă restricţionează drepturile producătorilor de tutun. „Cel mai bun exemplu este acela al extinderii al avertismentelor grafice de sănătate pe 75% din suprafaţa pachetului de ţigarete, lucru care restricţionează sever drepturile producătorilor de a-şi utiliza mărcile şi însemnele distinctive pe propriul produs. Această măsură nu se bazează pe dovezi care să coreleze existenţa avertismentelor de sănătate mărite, fie ele chiar şi grafice, cu scăderea incidenţei fumatului în ţările unde acest tip de avertismente au fost introduse deja. În schimb, această măsura este de natură să faciliteze procesul de contrafacere a produselor din tutun şi va conduce, prin consecinţă, la creşterea pieţei paralele”, se arată într-un comunicat remis gândul.
„Vom continua să ne facem vocea auzită pe parcursul anului ce vine, pe problemele ce derivă din noua propunere de Directivă a Tutunului, în aşa fel încât să ne asigurăm de faptul că afacerea noastră legitimă nu va fi afectată şi că un dialog real va sta la baza procesului de legiferare a acesteia”, a declarat Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs British American Tobacco Romania.
Ţigările mentolate, mai periculoase decât cele normale
Dr. Magdalena Ciobanu, coordonatorul Programului Naţional Stop Fumat şi expert pentru controlul tutunului la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, a declarat pentru gândul că, odată cu introducerea acestor norme, incidenţa fumatului va scădea, mai ales în rândul celor tineri. „Dispariţia ţigărilor cu arome de pe piaţă va face fumatul mai puţin atractiv în rândul tinerilor. Adolescenţii se apucă de acest viciu şi din cauza ţigărilor care au arome de căpşuni, ciocolată sau caramel, după cum au arătat-o numeroase studii pe această temă”, a spus dr. Ciobanu.
Medicul a menţionat că s-a demonstrat în repetate rânduri că ţigările cu arome au un impact negativ mai puternic asupra organismului uman, în special cele cu mentol, spre deosebire de cele clasice. „Studiile clinice, realizate pe ţigările care au aromă de mentol, au arătat că acestea sunt mai periculoase decât cele normale, care nu conţin niciun fel de aromă. Datele cercetărilor au arătat că aceste ţigări conţin cu o substanţă cancerigenă în plus faţă de cele clasice”, a completat dr. Magdalena Ciobanu.
Întrebată despre impactul pe care îl vor avea pictogramele care vor acoperi 75% din suprafaţa pachetului de ţigări, specialista a precizată că această măsură nu va avea un impact destul de puternic asupra fumătorilor înrăiţi. „Această măsură vizează atât tinerii, care fumează de puţin timp, cât şi fumătorii pasivi. Pictogramele nu vor acelaşi impact puternic şi asupra unui fumător înrăit, dependent de nicotină”, punctează coordonatorul Programului Naţional Stop Fumat.
Ţigară clasică ascunde peste 4.000 de substanţe dăunătoare organismului. Ce conţine una electronică
O parte dintre fumători optează pentru ţigările electronice din două considerente: sunt mai economice şi mai puţin dăunătoare. Total greşit, afirmă medicii pneumologi, care avertizează că ţigările electronice nu sunt deloc sigure pentru organism.
O ţigară clasică conţine peste 4.000 de substanţe dăunătoare organismului. De asemenea, o ţigară obişnuită conţine gudron, substanţă care se depune în plămâni şi pe pereţii vaselor de sânge, şi monoxid de carbon.
În schimb, dispozitivul electric al falsei ţigarete eliberează în organism nicotină, substanţă care creează dependenţă, spune dr. Magdalena Ciobanu. Acesta menţionează că un alt dezavantaj al ţigării electronice este faptul că lichidul care „încarcă” ţigara conţine, pe lângă nicotină, şi glicol, o substanţă iritantă pentru căile respiratorii.
Medicii avertizează asupra faptului că în prezent nu există nicio reglementare cu privire la comercializarea acestor dispozitive şi nici a lichidului care se toarnă în ţigara electronică. „Un alt mare dezavantaj al acestor dispozitive îl reprezintă şi faptul că dau impresie că utilizatorul fumează mai puţin. Această senzaţie este una falsă. Se poate ajunge să se ‘fumeze’ până la trei pachete, ceea ce înseamnă foarte multă nicotină pentru organism”, a mai spus dr. Magdalena Ciobanu.
Odată cu intrarea în vigoare a acestei directive, ţigările electronice vor fi şi ele reglementate. Acestea nu vor mai putea fi vândute dacă nu respectă normele impuse de Uniunea Europeană.
Fumatul ucide un român la fiecare 15 minute
Un român moare la fiecare 15 minute din cauza fumatului, iar numărul deceselor este în creştere, în lume la fiecare opt secunde înregistrându-se un astfel de eveniment, arată statisticile Societăţii Română de Pneumologie.
Datele mai arată că aproximativ 15 la sută din totalul deceselor anuale din Europa sunt cauzate de acest viciu. În România, 70 la sută dintre persoanele care decedează din această cauză au vârste cuprinse între 35 şi 69 de ani. În raportul realizat de Comisia Europeană se mai arată că peste o treime din bărbaţii români sunt fumători, adică 37,6 la sută, în timp ce doar 12,5 la sută dintre femeile românce sunt fumătoare.
Unul din patru români fumează
Datele statistice arată că în România un român din patru este dependent de nicotină. Cifrele mai arată că 24,3 la sută dintre adulţii de 15 ani şi peste această vârstă fumează zilnic (34,9 la sută dintre bărbaţi şi 14,5 la sută dintre femei) şi 2,4 la sută sunt fumători ocazionali (2,5 la sută bărbaţi şi 2,2 la sută femei). (gandul.info)