1. Cât de importanţi sunt românii de pretutindeni în perspectiva alegerilor prezidenţiale de anul viitor?

Crin Antonescu: Românii de pretutindeni sunt o parte integrantă a poporului român şi a spiritualităţii româneşti. Eu îi consider o resursă foarte importantă, poate cea mai importantă, pentru viitorul poporului nostru şi al României și nu doresc să vorbim despre ei doar din perspectiva alegerilor prezidențiale. Lumea actuală este marcată de cursa fiecărei ţări de a câştiga competitivitate economică, de a atrage investiţii şi forţă de muncă cu un grad înalt de calificare. De aceea eu văd crearea unui spaţiu românesc extins al culturii, educaţiei, cercetării şi comerţului, care să îi includă pe toţi românii, ca pe o premisă importantă a progresului economic şi social.  

Aş vrea să construim un adevărat parteneriat pentru dezvoltare între românii care trăiesc în interiorul graniţelor şi cei care trăiesc în cadrul comunităţilor românilor de pretutindeni. Să nu uităm că mulţi dintre românii din afara ţării pot deveni oricând investitori în România, fie generând mici afaceri, fie investind pe piaţa de capital. Prin cunoştinţele pe care le-au acumulat despre ţările unde locuiesc, ei pot contribui la atragerea de investiţii către România, la îmbunătăţirea imaginii mediului de afaceri românesc.  Comunităţile de români de pretutindeni contribuie deja la dezvoltarea comerţului exterior al ţării prin cererea de produse româneşti, vin în vacanţe în ţară şi susţin în felul acesta turismul românesc. Aceștia reprezintă un rezervor fantastic de resurse umane, sunt bine pregătiţi şi obişnuiţi cu o altă etică a muncii. Nu mai insist asupra remitenţelor, rolul lor în economia românească este binecunoscut. Şi mai sunt multe alte domenii în care românii de pretutindeni îşi aduc contribuţia la dezvoltarea ţării noastre. Suntem o ţară mare la nivelul UE, cu aproximativ 20 milioane de locuitori, dar alte multe milioane de români sunt în afara României și avem bucuria să îi vedem simţind româneşte şi contribuind la progresul ţării noastre.

2. Cum credeţi că sunteţi perceput dumneavoastră, ca om politic, de românii din diaspora ?

Crin Antonescu : Nu este un secret faptul că în anul 2014 voi candida la alegerile prezidenţiale din România. Urmăresc cu multă atenţie problemele comunităţilor românilor de pretutindeni pentru că, în opinia mea, Preşedintele României are o responsabilitate particulară, simbolică în raport cu românii din afara granițelor. Nu spun acest lucru plecând de la atribuţiile constituţionale pe care le are preşedintele şi nici de la un calcul electoral. Pentru mine este mai mult o chestiune de suflet, dacă vreţi. Preşedintele este ales de români prin votul lor direct, are o reprezentativitate foarte mare, dar şi răspunderea politică este la fel de mare.

Un preşedinte al României are datoria să ducă tuturor comunităţilor românilor de pretutindeni mesajul de susţinere din partea statului român și să vegheze ca acest mesaj să fie susținut de acțiuni concrete la nivelul tuturor instituțiilor statului. Știu că nu e de ajuns doar să dăm un mesaj de susținere pentru românii de pretutindeni, și că e nevoie de preocupare sistematică, de programe, de dialog constant. Iar în această privință președintele țării poate să fie un garant. În opinia mea, este mai puțin important cum sunt perceput astăzi, cât ceea ce mi-am propus să fac în această direcție.

3. Sunteți pentru votul prin corespondenţă sau cel electronic ? Cine ar trebui să voteze şi cine nu în diaspora ?

Crin Antonescu: Aşa cum am spus, este de dorit o legătură extrem de strânsă între românii de pretutindeni şi România. Personal, eu cred că unul dintre elementele cele mai importante care pot favoriza o astfel de legătură este implicarea românilor de pretutindeni în dezbaterile politice privind viitorul ţării noastre, deci şi în procesul electoral. Opinia acestora contează, și de aceea românii, oriunde s-ar afla, își pot exprima părerea despre direcţiile în care trebuie să meargă ţara, despre ce este bine şi ce este rău în ceea ce se întâmplăla Bucureşti.  Propaganda ostilă mie a încercat să acrediteze ideea că în opinia mea românii din diaspora nu ar trebui să își exprime votul la alegerile parlamentare și prezidențiale. Este fals, este o dezinformare. Eu doresc doar ca statul român să asigure un sistem de vot sigur și corect.

Cetăţenii români au dreptul de a călători în străinătate, au dreptul de a locui temporar sau permanent în alte ţări. Pe de altă parte, ei au dreptul de a vota pentru diferite tipuri de alegeri care au loc în România, iar acest drept nu poate fi îngrădit în nici un fel. Din contră acest drept trebuie să fie încurajat, iar autorităţile dela Bucureştitrebuie să caute soluţii pentru a face posibil acest lucru în condiţii cât mai bune. La alegerile de până acum au fost deschise secţii de votare în străinătate, dar multe ţări folosesc votul de la distanţă şi este posibil ca şi noi să învăţăm din experienţa lor.

Între sistemele de vot la distanţă, votul electronic este, în prezent, cel mai modern. Diferitele sisteme de votare prin corespondenţă pe hârtie sunt pe cale de a fi abandonate inclusiv de statele care le folosesc. Motivul ţine de expansiunea Internetului, pe care oamenii îl folosesc cu uşurinţă în toate domeniile. În plus, sistemele de vot electronic oferă mai multe garanţii cu privire la corectitudinea şi secretul votului, numărarea este mai rapidă etc. Evident, pentru a fi îndeplinite toate aceste condiţii este necesară opţiunea pentru un sistem de vot electronic care să fie securizat și performant, altminteri ar exista multe îndoieli în privinţa acestuia.

Eu spun limpede un lucru, dreptul de vot e garantat pentru orice cetățean al României indiferent unde trăiește. Pe de altă parte e nevoie de un sistem sigur și transparent care să garanteze exprimarea și numărarea corectă a acestor voturi. Nu trebuie să planeze nicio suspiciune așa cum s-a întâmplat în 2009, că pe votul românilor din diaspora s-ar putea organiza operațiuni electorale mai puțin corecte.

4. Care sunt perspectivele României la momentul de față?

Crin Antonescu: Dacă ar fi să analizez România anului 2013 pentru a face o proiecţie a modului în care va evolua ţara noastră în perioada următoare, aş spune că România este un stat în plin proces de afirmare, cu bune oportunităţi de investiţii şi perspective încurajatoare de dezvoltare.

România se defineşte în lume prin acordurile semnate şi prin structurile din care face parte, şi mă refer aici în primul rând la statutul său de membru al UE şi NATO şi la parteneriatul strategic cu SUA.

Din acest punct de vedere, România îşi reafirmă şi reconfirmă opţiunile sale majore de politică externă: continuarea şi dezvoltarea parteneriatului strategic cu SUA, onorarea obligaţiilor şi responsabilităţilor care decurg din apartenenţa sala NATO, consolidarea statutului de membru UE.

Odată cu preluarea guvernării, USL şi-a propus să scoată România din nemeritatul con de umbră în care a fost plasată prea multă vreme. România a depăşit momentele dificile ale crizei economice care puteau provoca derapaje

periculoase, iar datele macroeconomice recente justifică încrederea că ţara noastră se va înscrie pe un trend ascendent în perioada următoare şi că poate deveni o voce cu rezonanţă în rândul ţărilor europene şi nu numai.

Fundamentele solide ale României sunt cuplate cu dorinţa Guvernului de a pune în aplicare reformele şi în acest context sunt convins că ţara are potenţialul de a ajunge printre liderii creşterii economice în Uniunea Europeană. De altfel, evoluţia pozitivă a economiei româneşti este analizată de publicaţii prestigioase şi de instituţiile de profil, imaginea României se îmbunătăţeşte treptat, iar statul român, datorită evoluţiei economice, a devenit un punct de atracţie pentru investitorii străini.

Cu fiecare etapă, guvernarea din care Partidul Naţional Liberal face parte demonstrează că acţionează diferit faţă de cabinetele anterioare, iar rezultatele politicilor coerente vor deveni tot mai vizibile în viitor.

5. Ce credeți că s-a greșit în actuala guvernare? Ce ar trebui corectat?

Crin Antonescu: Nu aş putea să indic o zonă de activitate guvernamentală care este deficitară sau care a fost neglijată de la preluarea mandatului de către Cabinetul USL. Ştiu nu doar ce s-a făcut şi ce poate lesne observa toată lumea, ştiu care au fost zi de zi preocupările acestui guvern, deşi personal nu sunt membru al Executivului. În acelaşi timp, cunosc şi ceea ce nu s-a realizat încă, lucrurile pe care le mai avem de făcut pentru a ne respecta în totalitate obiectivele asumate în programul de guvernare.

Uniunea Social Liberală a fost creată cu un scop clar, apoi s-a prezentat la alegeri cu un Program de guvernare concret care este în curs de implementare şi pe baza căruia a obţinut majoritatea voturilor alegătorilor. Sunt lucruri care nu aparțin doar Partidului Național Liberal ca viziune și ca obiective, ci USL.  Sunt lucruri care figurează la loc de frunte în programul electoral și în Programul de guvernare al Uniunii Social Liberale.  Avem obligația ca împreună cu partenerii noștri, așa cum am făcut-o cu destul succes în această privință și pe parcursul lui 2013, să guvernăm bine această țară, să abordăm actul guvernamental, susținerea lui de către majoritatea parlamentară din perspectiva mizelor reale și anume marile politici publice, marile politici în interesul cetățeanului și în interesul societății românești.

Acestea sunt sau ar trebui să fie temele de dezbatere și eventual temele de confruntare. Acestea și nu altele!

Așadar, vom continua agenda asumată în fața alegătorilor punctând că, până acum, guvernarea USL a înfăptuit  o serie de măsuri şi demersuri concrete în cele mai importante domenii: reîntregirea salariilor şi pensiilor, menținerea cotei unice – cea mai scăzută din Uniunea Europeană cu excepţia Bulgariei, reducerea TVA-ului la pâine etc.

Chiar dacă la nivelul alianţei au mai existat divergenţe, aşa cum este şi firesc la o coaliţie de o asemenea anvergură, punctele de vedere diferite nu s-au reflectat şi în activitatea guvernamentală. Vom discuta la începutul acestui an despre instituirea unor mecanisme care să reglementeze funcționarea alianței la nivel central, la nivel local, care să fie reglementate de Protocolul USL. Problema divergențelor dintre PNL și PSD la nivel local sau central este o problemă a noastră, nu a cetățenilor. Cetățenii ne-au trimis aici ca să le rezolvăm problemele, restul sunt problemele noastre și trebuie să le rezolvăm cât mai discret, cât mai eficient și cât mai serios.

Cred, aşadar, că poziţia şi atitudinea corectă, lucidă şi cu şanse de a da rezultate este să fim corecți, să fim responsabili pentru propunerile și acțiunile pe care le facem, să comunicăm mai mult despre lucrurile pe care le-am făcut, să fim conştienţi de greutatea, de povara uriaşă a aşteptărilor pe care oamenii le au de la noi.

6.      Credeţi ca românii trăiesc mai bine acum decât în urmă cu 3-4 ani?

Crin Antonescu: Nu. Românii nu trăiesc mai bine decât acum 3-4 ani pentru că ei suportă efectele crizei, în comparație perioada de creștere economică de acum mai bine de patru ani, perioada guvernării liberale. Este însă important că am reparat nedreptăţile provocate de fostele guvernări pedeliste reîntregind pensiile şi salariile şi continuăm să luăm măsuri pentru a îmbunătăţi viaţa cetăţenilor.

Guvernul USL a mai reuşit un lucru foarte important: continuarea ajustării fiscale, fără a tăia din veniturile populaţiei, găsind concomitent soluţii de relansare a economiei. Au fost luate mai multe măsuri care produc efecte imediate, vizibile. De pildă, pâinea s-a ieftinit ca urmare a reducerii TVA, iar o cotă de TVA redusă ar putea fi aplicată de anul viitor şi altor produse. Cota de impozitare unică a rămas neschimbată. Practic, nicio taxă aplicabilă tuturor cetăţenilor nu a crescut. CAS-ul la angajator va scădea în al doilea semestru al anului 2014 cu 3%, poate chiar 5%, dacă lucrurile merg bine. Este un angajament politic al guvernului şi al USL şi, în aceeaşi măsură, o victorie a Partidului Naţional Liberal, care a susţinut această măsură, văzută ca un sprijin important acordat mediului de afaceri. De asemenea, în această perioadă de iarnă, Guvernul acordă ajutoare pentru plata facturilor la încălzire şi a curentului electric.

Deşi a trebuit să rezolve multe dintre problemele rămase restante de fostele guverne PDL, mă bucur să constat că am realizat un compromis corect între austeritate şi relansare economică, între economic şi social, între nevoia unui stat puternic şi reducerea risipei.

În acelaşi timp, viziunea liberală în economie presupune sprijinirea dezvoltării antreprenoriatului, iar încurajarea cât mai multor cetăţeni de a se întreţine din propriile afaceri ar despovăra, de fapt, atât bugetul de stat, cât şi bugetul asigurărilor sociale de stat.

Pe termen mediu şi lung, cred cu tărie că prosperitatea românilor reclamă o viziune fiscal-bugetară liberală, adică măsuri hotărâte de simplificare fiscală şi, totodată, de stimulare fiscală a mediului de afaceri, a clasei de mijloc şi întreprinzătorilor care creează locuri de muncă şi generează prosperitate şi dezvoltare.

7.        Ar trebui să facă ceva guvernul Romaniei pentru a reține în țară tinerii? Cei cu și fără diplome.

Crin Antonescu: Tinerii se numără printre cele mai de preţ resurse ale unei naţiuni. Nu doar Guvernul USL trebuie să aibă în vedere măsuri menite să garanteze un mediu propice dezvoltării personale şi profesionale a celor tineri, ci orice guvernare, indiferent de culoarea sa politică, are datoria de face din generaţia tânără o prioritate.

Dezvoltarea României este strâns legată de mediul privat, iar tinerii antreprenori pot contribui decisiv la acest proces. Percepţia potrivit căreia tinerii români pleacă în străinătate la studii şi nu se mai întorc nu este în totalitate justificată. Ştiu şi sunt convins că există mulţi tineri care preferă să se întoarcă acasă, după ce au studiat sau au muncit peste hotare. Ei sunt cei care pot schimba România în bine, de ei depinde, în mare măsură evoluţia ţării noastre în viitor.

Guvernul USL a făcut, deja, lucruri concrete pentru ca tinerii absolvenţi să-şi găsească mai uşor un loc de muncă. Din această toamnă au intrat în vigoare modificările legii care acordă stimulente firmelor care angajează tineri stagiari fiind redusă perioada minimă de angajare şi păstrate ajutoarele băneşti acordate de stat.

După noua lege, angajatorul nu mai este scutit de plata contribuţiei la bugetul asigurărilor pentru şomaj, dar primeşte, în continuare, sume importante de bani. O altă modificare adusă Legii 76/2002 este şi aceea de introducere a noţiunilor de şomer de lungă durată şi de tânăr cu risc de marginalizare socială. Odată cu aceste noţiuni a fost introdusă în lege şi categoria „angajatorilor de inserţie”, cei care recrutează astfel de tineri şi care obţin lunar, pentru fiecare dintre ei, o sumă de cel mult 1.000 de lei.

De altfel, datorită măsurilor implementate, Guvernul USL a generat în ultimul an 105.000 locuri de muncă suplimentare, faţă de sfârşitul lunii aprilie 2012, iar statistica ne arată că în regiunea centrală a României există zone unde rata şomajului este aproape de zero.

Avem în continuare nevoie de planuri în domeniul economic concepute special pentru tineri, pentru ceea ce înseamnă antreprenorul tânăr, pentru tinerii care au nevoie de locuri de muncă. Nu cred că România şi, în general, întreaga lume poate depăşi paradigma crizei fără inovaţie. Iar dacă inovaţia stă la baza creşterii economice, tinerii reprezintă motorul inovării.

8. Care ar fi deosebirea, după părerea dvs., dintre românii din ţară şi cei din afară ?

Crin Antonescu: Eu cred că trebuie să ne gândim în primul rând la lucrurile care îi apropie pe toţi românii, la lucrurile care îi ţin laolaltă: spiritualitatea, limba, conştiinţa unui destin istoric comun, părinții și rudele pe care le au în țară și multe altele. Aşa cum am mai spus, sunt foarte multe lucruri care i-au ţinut alături pe români de-a lungul istoriei, iar acum lucrurile stau la fel. În afară de acestea sunt şi diferenţe, unii români au cetăţenia României, alţii pe cea a Republicii Moldova sau pe a altor ţări. Avem comunităţi recente, formate în ultimele două decenii prin emigrarea unor români din motive economice în ţări mai dezvoltate economic, preponderent ţări ale Uniunii Europene. Avem comunităţi istorice în toate ţările vecine care au statut de minorităţi naţionale. Avem comunităţi formate din persoane emigrate în timpul regimului totalitar comunist spre „Lumea liberă” sau din descendenţi ai acestor persoane. Dar pentru noi nu este nici o diferenţă, îi tratăm la fel pe toţi cei care se consideră a fi români.

9. Care este relaţia dvs. cu jurnaliştii români de pretutindeni ?

Crin Antonescu: Îi admir în mod deosebit pe ziariştii de limbă română care îşi fac meseria în afara ţării. M-am întâlnit cu mulţi dintre ei şi ştiu că pentru ei este adesea neînchipuit de greu să facă acest lucru în țările în care fac presă românească. Pe de altă parte, alături de Biserică, ei au un rol extrem de important în unificarea şi consolidarea comunităţilor de români. Acolo unde există o presă românească de calitate sunt şi cele mai unite comunităţi româneşti, cele mai frumoase festivaluri româneşti, cea mai bună punere în valoare a tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti. Pe toţi îi încurajez să continue în acelaşi fel, cu speranța că vor avea întotdeauna resursele materiale necesare pentru desfășurarea activității.

10. Aveţi în plan vizite prin comunităţile româneşti din afară?

Crin Antonescu: Orice întâlnire cu comunităţile de români de pretutindeni sau cu reprezentanţii lor reprezintă o prioritate pentru mine şi vorbesc acum deopotrivă ca om politic, dar şi ca un om legat printr-o veche pasiune de istoria românilor, un om care cunoaşte trecutul adesea greu şi plin de încercări al acestui popor.

11. Ce mesaj doriţi să transmiteţi românilor de pretutindeni ?

Crin Antonescu:  Mi-aș dori să fim împreună: românii care trăiesc în țară și românii care trăiesc în afara granițelor ei. O națiune puternică! O națiune care să își regăsească solidaritatea și vocea comună! O națiune care să influențeze Europa și comunitatea internațională! Românii de pretutindeni să fie vectori importanți ai expresiei naționale.

Trăim într-o lume în schimbare și trebuie să transformăm într-o oportunitate istorică, într-o șansă la prosperitate pentru fiecare român și într-un factor general de progres pentru poporul nostru păstrarea și punerea în valoare într-o formă modernă a celui mai important element de unitate: identitatea românească.

În al doilea rând, le transmit românilor din străinătate că România nu i-a uitat. Îmi doresc ca toate comunitățile românești să simtă solidaritatea celor de acasă și să poată conta pe sprijinul nostru. Celor aflați de mulți ani departe de România și stabiliți în alte țări le spun că dorința mea este să păstrăm vie legătura cu ei, să menținem prezent pentru ei tot ce înseamnă tradiție, cultură și spirit românesc, dar și să primim contribuția și experiența lor. Celor plecați de nevoie, în ultimii ani, le spunem că angajamentul meu este să facem ca România să redevină o opțiune, un loc care oferă șanse reale și oportunități, în așa fel încât a fi departe de țară să fie doar o chestiune de alegere, nu una de constrângere.

Români, oriunde v-ați afla, pentru voi vreau să construim o Românie puternică, și acesta nu este sloganul meu electoral, ci dezideratul meu pentru noi toți. O Românie de care să fim mândri, ca români, o Românie a libertății de opțiune, a dialogului și a demnității. Iar România nu poate fi puternică decât dacă românii sunt uniți, dacă sunt puternici, valoarea și educația respectate, iar munca plătită corect!  În plus, pentru că ne aflăm în primele zile ale noului an, le doresc tuturor românilor un An Nou mai bun, mai liniștit și mai generos și, de asemenea, le mulțumesc celor care mi-au transmis urări de sărbători!

12. Aveti în plan să vizitaţi şi America de Nord ?

Crin Antonescu: Cunosc multe lucruri bune despre comunitățile românești din America de Nord, știu că sunt bine organizate, au un program bogat de evenimente pentru păstrarea identității românilor de acolo, au o conducere valoroasă și dedicată. Îmi doresc să fiu în viitor în contact direct cu aceste comunități și sper că agenda politică va permite astfel de întâlniri cât mai curând.

Interviu realizat de: Cristian Bucur, Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni