Un articol semnat în comun de François Saint-Paul, ambasadorul Franţei în România, Paul Brummell, ambasadorul Marii Britanii în România, şi Werner Hans Lauk, ambasadorul Germaniei în România, despre provocările schimbărilor climatice, vorbeşte şi despre importanţa pădurilor din România, care reprezintă 60% din pădurile virgine specifice climei temperate din Europa şi care sunt tăiate într-un ritm îngrijorător de 3 hectare pe oră. Cei trei diplomaţi marchează astfel la Bucureşti, pe 17 iunie, „Climate Diplomacy Day”, în perspectiva Conferinţei sub egida ONU de la Paris, din decembrie, unde se speră încheierea unui acord împotriva schimbărilor climatice, semnat de 196 de ţări, care să limiteze încălzirea globală la 1,5-2 grade Celsius peste nivelurile epocii pre-industriale.
Iată articolul semnat de cei trei ambasadori ai Franţei, Marii Britanii şi Germaniei la Bucureşti:
2015 – Un an de răscruce în lupta împotriva schimbărilor climatice
În întreaga lume, pădurile joacă un rol crucial în lupta împotriva schimbărilor climatice, datorită capacităţii lor de a înmagazina dioxid de carbon. Despăduririle şi degradarea pădurilor generează până la 15-20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, potrivit studiilor ONU.
Până la 60% din pădurile virgine specifice zonelor cu climă temperată din Europa se află în România. În acelaşi timp, statisticile arată că în România trei hectare de pădure sunt tăiate la fiecare oră. Această problemă îngrijorătoare a fost subliniată de participanţii la prima consultare cetăţenească pe teme de climă şi energie organizată de societatea civilă în România, la Cluj, la începutul acestei luni, sub semnul conferinţei Naţiunilor Unite pe tema schimbărilor climatice – Paris 2015.
Şi acesta este numai un exemplu. Schimbările climatice şi cauzele lor nu sunt un mit şi deja vedem semnele lor în întreaga lume. Arderea combustibililor fosili, precum cărbunele, petrolul şi gazul pentru acoperirea necesităţilor noastre energetice creşte nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă. Acest lucru afectează deja mediul, economia şi felul în care oamenii trăiesc. Organizaţia mondială de meteorologie a raportat că între 2001 şi 2010 fenomenele meteo extreme au cauzat pagube economice în valoare de 660 de miliarde de dolari, cu 54% mai mari decât în deceniul precedent.
Efectele schimbărilor climatice se fac simţite pe continentul nostru, în ţările noastre şi, de asemenea, în România. Din cauza climatului mai cald, cererea de apă pentru irigarea culturilor va creşte. De asemenea, unele regiuni vor fi afectate de inundaţii tot mai frecvente, dar şi de valuri de căldură mai dese, furtuni precum şi de o creştere a nivelului mării. Dar cel mai mare risc pentru securitatea noastră va fi resimţit indirect prin creşterea preţurilor la mâncare şi, pe termen lung, printr-o lipsă acută de alimente şi apă. La fel ca multe alte ţări, România a fost afectată de inundaţii semnificative în ultimii ani, care au cauzat pagube enorme. Statisticile arată că 2007 a fost cel mai cald an din ultimele două decenii, ceea ce a dus la cea mai mare secetă din ultimii cinzeci de ani.
Se poate obţine un impact pozitiv considerabil, dacă se va acţiona global împotriva schimbărilor climatice. Din 1992, ţările noastre, precum şi România fac parte din Convenţia cadru a Naţiunilor Unite pe tema schimbărilor climatice (UNFCCC). Guvernele au acceptat în mod unanim în 2009 să încerce să limiteze încălzirea climatică la 2 grade Celsius, dar la nivel comun nu s-a atins încă acest scop. Acest an aduce o oportunitate imensă de a asigura un acord global credibil şi obligatoriu din punct de vedere juridic pentru a limita încălzirea globală. În luna decembrie, Parisul va găzdui unul dintre cele mai mari summit-uri UNFCCC (COP 21) de până acum. Dacă acţionăm acum, putem menţine nivelul încălzirii globale la sub două grade Celsius.
Membrii Uniunii Europene au deja un exemplu bun de oferit, în condiţiile în care pe continentul nostru emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 19% din 1990. De asemenea, Uniunea Europeană a acceptat anul trecut o scădere cu cel puţin 40% a emisiilor domestice până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Aceste obiective sunt foarte ambiţioase şi reprezintă provocări pentru ţările noastre. Soluţiile noastre ar putea fi diferite, precum creşterea eficienţei energetice, scăderea emisiilor în sectorul energetic sau un transport mai prietenos cu mediul.
Totuşi, vestea bună este că putem toţi controla impactul dăunător al schimbărilor climatice.
Utilizând energia într-un mod mai eficient, folosind surse de energie cu amprentă de carbon scăzută şi oprind despăduririle, schimbările climatice pot fi limitate. Totodată, reducerea riscurilor schimbărilor climatice printr-o tranziţie la o economie globală cu emisii scăzute de carbon reprezintă o oportunitate imensă pentru inovaţie şi crearea de noi locuri de muncă.
În Germania 80% din capacitatea de producere de energie introdusă în ultimul deceniu provine din surse regenerabile, creând un nou sector de afaceri cu 380.000 de noi locuri de muncă.
În Franţa noua lege privind tranziţia energetică şi creşterea economică verde, care mobilizează întreaga societate împotriva schimbărilor climatice, inclusiv companii şi autorităţi locale, ar putea contribui la crearea a peste 100.000 de locuri de muncă în trei ani.
Marea Britanie a fost prima ţară care înfiinţat o Bancă de investiţii verzi, care să atragă investiţiile din sectorul privat în domeniul energiilor regenerabile.
Astfel, tranziţia la o economie globală cu amprentă de carbon scăzută are consecinţe pozitive asupra statelor: noi locuri de muncă, aer mai curat, sănătate mai bună, un grad mai scăzut al sărăciei şi mai multă siguranţă energetică. Trebuie să fim toţi pregătiţi să răspundem acestei provocări.
