Deputaţii şi senatorii au adoptat, cu 303 voturi „pentru“, 124 „împotrivă“ şi două abţineri, proiectul pensiilor speciale de care vor beneficia parlamentarii. Deputaţii şi senatorii au adoptat astăzi, cu majoritate covârşitoare de voturi, proiectul care prevede reintroducerea pensiilor speciale pentru parlamentari, într-o şedinţă din care nu au lipsit nici victimizările, dar nici acuzaţiile de populism la adresa celor care s-au opus proiectului.

Şedinţa a început cu aproape jumătate de oră întârziere, în lipsa preşedinţilor celor două Camere, Valeriu Zgonea şi Călin Popescu Tăriceanu. La prezidiu s-au aflat, în schimb, aleşii PSD Florin Iordache şi Ioan Chelaru, care au condus şedinţa. Înainte de începerea şedinţei programate pentru ora 12.00, liderii liberali Alina Gorghiu şi Vasile Blaga au purtat o discuţie în plen cu preşedintele UDMR Kelemen Hunor. Deputatul liberal Radu Zlati, singurul ales PNL care nu si-a retras semnătura de pe proiectul privind pensiile speciale, s-a plimbat câteva minute bune printre colegii veniţi la şedinţă, pe care i-a fotografiat cu o tabletă.

Încă de la începutul şedinţei, Puterea şi Opoziţia s-au luat la harţă. Primul venit la microfon cu un reproş la adresa iniţiatorilor a fost liderul deputaţilor liberali, Ludovic Orban, care a acuzat faptul ca proiectul nu prevede sursa de finanţare pentru acordarea pensiilor speciale. Preşedintele Comisiei pentru Statut, Bogdan Niculescu Duvăz, i-a replicat sec că proiectul menţionează şi provenienţa banilor: bugetul de stat. După acest schimb de replici, alesul PSD Anghel Stanciu, unul dintre iniţiatori, a luat cuvântul pentru a-i convinge pe colegii săi că merită o pensie mai consistentă. În acelaşi timp, i-a acuzat de populism pe liberali, care s-au opus proiectului, şi a citat chiar din discursul de învestitură al preşedintelui Klaus Iohannis, care îi îndemna acum câteva luni pe aleşi să renunţe la populism. Acestea fiind spuse, Anghel Stanciu le-a transmis şi un îndemn furtunos colegilor: „Să vă luaţi Parlamentul înapoi!”.

După aceasta introducere, Stanciu a pledat pentru reintroducerea pensiilor speciale pentru parlamentari, el subliniind ca aleşii au rămas ultima categorie în privinţa căreia nu s-a operat reintroducerea indemnizaţiilor suplimentare tăiate în timpul mandatului fostului preşedinte Traian Băsescu. „Astăzi e timpul sa meditaţi asupra votului”, le-a transmis Stanciu aleşilor. Replica a venit, din nou, din partea liberalului Orban, care s-a arătat indignat de faptul că parlamentarii votează mărirea propriilor pensii. „Nu îmi vine sa cred ca în Parlamentul României dezbatem un astfel de proiect”, a spus el, iar din plen s-a ripostat. „Ei, haide!”, au reacţionat câţiva aleşi, în timp ce un deputat i-a strigat din bancă: „Tristule!”.

Orban a ridicat tonul: „Poate fi un Parlament demn cel care votează pe banda ordonanţe de urgenta? Poate fi demn Parlamentul care împiedică solicitările Justiţiei? Nu cred. Peste 90% dintre pensionari beneficiază de pensie în baza principiului contributivitatii. De ce sa fim privilegiaţi?”, a intrebat Orban, dar întrebarea sa a rămas fără răspuns, pentru că la tribună a urcat senatoarea PC Cristiana Anghel. Anghel a vorbit şi ea despre dreptul parlamentarilor la pensii speciale şi a acuzat fosta guvernare PDL că ar fi furat senatorilor şi deputaţilor banii cuveniţi la bătrâneţe. „Mai mult, cei care trăiesc doar din ce primesc de aici au dreptul la o recompensare pentru meritele lor”, a mai spus senatoarea PC.

Pensii speciale pe repede-înainte

Proiectul pensiilor speciale a fost discutat luni de conducerea Parlamentului, care a decis să intre direct la vot, după ce Comisia pentru Statut a celor două Camere s-a reunit, în urmă cu trei săptămâni, într-o şedinţă secretă şi a adoptat un raport favorabil, fără să aştepte avizul Comisiilor juridice ale Parlamentului şi fără dezbatere publică. „Am solicitat neintroducerea pe ordinea de zi a proiectul de modificare a Statutului deputaţilor şi senatorilor care prevede înfiinţarea unei pensii speciale pentru parlamentari. Mi s-a răspuns că, având în vedere că raportul este gata, trebuie introdus pe ordinea de zi şi evetual, dacă plenul nu este de acord, o să o scoată de pe ordinea de zi“, a spus Ludovic Orban, după şedinţa Birourilor Permanente reunite ale Parlamentului.

În propunerea legislativă se prevede că un ales poate primi o pensie specială, care se cumulează aşadar tuturor celorlalte tipuri de indemnizaţie, de la 1.500 de lei pentru un mandat până la peste 4.000 de lei pentru trei mandate. Comisia pentru Statut a avizat pozitiv proiectul şi a introdus un nou amendament: deputaţii şi senatorii care au fost condamnaţi definitiv nu vor mai avea dreptul la pensia specială.

În expunerea de motive a proiectului, parlamentarii susţin că introducerea acestei pensii speciale va contribui la „creşterea calităţii şi performanţei Parlamentului“. Parlamentarii prezintă, în termeni elogioşi, rolul Legislativului şi arată că „din perspectiva rolului ce îl are Parlamentul, se desprinde gradul sporit de responsabilitate în respectarea şi îndeplinirea intereselor cetăţenilor, prin interzicerea deputaţilor şi senatorilor de a exercita orice altă funcţie de autoritate publică sau activitate comercială incompatibilă cu statutul de parlamentar“.

Astfel, pentru că nu pot ocupa alte funcţii, aleşii spun că pensiile speciale se justifică. „Interdicţiile şi incompatibilităţile impuse parlamentarilor, similare cu cele ale magistraţilor, fac imposibilă suplimentarea contribuţiilor la asigurările sociale de stat pe durata exercitării mandatului, astfel că, acordarea indemnizaţiei pentru limita de vârstă se impune şi ca o măsură compensatorie“, se arată în textul expunerii de motive.

Ce spune Guvernul

Executivul a transmis, săptămâna trecută, un punct de vedere asupra propunerii legislative prin care se urmăreşte acordarea unei indemnizaţii suplimentare pentru senatori şi deputaţi. În document, reprezentanţii Guvernului arată că nu susţin această propunere legislativă, dar lasă, totuşi, adoptarea legii la latitudinea Parlamentului.

„Având în vedere condiţiile impuse prin acordurile cu organismele financiare internaţionale, Guvernul nu poate susţine propunere legislativă, urmând ca, în final, Parlamentul să decidă“, se arată în punctul de vedere transmis de Guvern. „Învederăm că promovarea propunerii legislative ar determina cheltuieli suplimentare asupra bugetului general consolidat, fiind necesară respectarea prevederilor art. 138, alin. (5) din Constituţia României, potrivit cărora nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare“, se arată în acelaşi comunicat.