Toate câte are Tatăl ale Mele sunt; de aceea am zis că din al Meu ia şi vă vesteşte vouă. Puţin şi nu Mă veţi mai vedea, şi iarăşi puţin şi Mă veţi vedea, pentru că Eu Mă duc la Tatăl. Deci unii dintre ucenicii Lui ziceau între ei: Ce este aceasta ce ne spune: Puţin şi nu Mă veţi mai vedea, şi iarăşi puţin şi Mă veţi vedea, şi că Mă duc la Tatăl? Deci ziceau: Ce este aceasta ce zice: Puţin? Nu ştim ce zice. Şi a cunoscut Iisus că voiau să-L întrebe şi le-a zis: Despre aceasta vă întrebaţi între voi, că am zis: Puţin şi nu Mă veţi mai vedea şi iarăşi puţin şi Mă veţi vedea? Adevărat, adevărat zic vouă că voi veţi plânge şi vă veţi tângui, iar lumea se va bucura. Voi vă veţi întrista, dar întristarea voastră se va preface în bucurie. Femeia, când e să nască, se întristează, fiindcă a sosit ceasul ei; dar după ce a născut copilul, nu-şi mai aduce aminte de durere, pentru bucuria că s-a născut om în lume. Deci şi voi acum sunteţi trişti, dar iarăşi vă voi vedea şi se va bucura inima voastră şi bucuria voastră nimeni nu o va lua de la voi. Şi în ziua aceea nu Mă veţi întreba nimic. Adevărat, adevărat zic vouă: Orice veţi cere de la Tatăl în numele Meu El vă va da. (Ioan 16, 15-23)
***
Domnul Iisus Hristos a spus: „Puțin și nu Mă veți mai vedea și iarăși puțin și Mă veți vedea”. Domnul Hristos vorbea despre faptul că, raportând evenimentele la intervale de timp, peste puțină vreme vor veni supliciile Sale. Când El va suferi, cei care L-au condamnat se vor bucura, iar ucenicii vor plânge și vor fi triști.
Însă după alt puțin timp, când Domnul Hristos va învia, ucenicii vor trăi o mare bucurie. Și noi am trăit aceleași sentimente; în Săptămâna Pătimirilor ne-am întristat privind spre vinderea și răstignirea Mântuitorului. Însă bucuria a fost nemărginită când L-am văzut pe Mântuitorul înviat.
Acum, înainte de Pogorârea Sfântului Duh, întelegem că puținul devine mult; cât de departe este ce a fost și cât de aproape este ceea ce va fi! De acum, mult timp până în veșnicie, Dumnezeu va rămâne cu noi. Și când Dumnezeu este cu noi, bucuria noastră este veșnică și deplină!
Sfântul Grigorie Teologul așa ne învață: „Trebuie să pomenim pe Dumnezeu mai des decât respirăm”. (Pr. Dumitru Păduraru)