Banca Națională a României (BNR) prognozează o inflație ”în jur de zero” la finalul acestui an, urmând ca aceasta să reintre în intervalul de variație din jurul țintei staționare în ultimul trimestru din 2016, a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Ar fi o premieră în istoria ultimilor 25 de ani, greu de anticipat în urmă cu 2-3 ani.
El a precizat că, în cazul în care vom avea un an agricol bun, este posibil să avem inflație negativă în vara acestui an, având în vedere și reducerea TVA la produse alimentare și băuturi nealcoolice de la 24% la 9% începând din 1 iunie 2015.
Prognoza de inflație a fost, astfel, redusă substanțial față de cea anunțată în februarie de BNR pentru finalul acestui an, respectiv 2,1%. Pentru sfârșitul anului viitor, banca centrală a anunțat, în februarie, o prognoză de inflație de 2,4%. Ținta de inflație rămâne de 2,5% plus/minus un punct procentual atât pentru 2015 cât și pentru anii următori.
Cel mai redus cost al leului din toate timpurile
Într-o mişcare surpriză pentru întreaga piaţă financiară, BNR a tăiat dobânda cheie până la 1,75%, cel mai scăzut nivel al costului leului din toate timpurile. Banca Naţională a redus cu 2% şi rezervele minime obligatorii în lei. Asta înseamnă că 3 miliarde de lei vor inunda piaţa bancară, drept urmare, creditele s-ar putea ieftini, iar leul s-ar putea devaloriza uşor.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că scăderea dobânzii de politică monetară s-a datorat unei perspective de stagnare a preţurilor în următoarele 12 luni.
Deşi au fost luaţi prin surprindere, economiştii spun că reducerea dobânzii cheie de către BNR nu va influenţa major o piaţă bancară unde tranzacţiile în lei se derulau de mult la acest nivel. Un efect mai puternic va avea măsura de reducere cu 2% a rezervelor minime obligatorii. BNR deblochează astfel 3 miliarde de lei, care vor intra în piaţă.
BNR nu ia în calcul, deocamdată, o eventuală scădere a cotei generale de TVA. Comisia Europeană a lansat însă un avertisment privind riscul ca o relaxare a fiscalităţii generale în România să lase un gol în buget şi să urce deficitul bugetar la 3,5%, caz în care s-ar declanşa procedura de deficit excesiv.
