Numele lui Frank (Vasile) Timiș, proprietarul minei de mangan din Tambao – Burkina Faso, de unde a fost răpit zilele trecute un ofițer de securitate român, nu e pentru prima dată în centrul unei situații controversate. Dimpotrivă, în ultimii 20 de ani Frank Timiș a ținut prima pagină a presei internaționale cu scandaluri financiare și din viața personală.
Viața lui Frank Timiș, validat de revista Forbes USA în 2011 drept al doilea cel mai bogat român, cu o avere de 1,1 miliarde de dolari, poate fi o sursă de inspirație pentru un film holywoodian. Fost traficant de droguri în adolescență, a ajuns mai apoi manipulator al Bursei londoneze și vânător de resurse în Africa.
Numele său a devenit cunoscut în România în 1995, când a cumpărat a plătit statului român trei milioane de dolari pentru dreptul de exploatare al aurului de la Roșia Montană. Două decenii mai târziu, localitatea din Apuseni este sinonimul celui mai mare scandal de poluare cu cianuri din Europa. Tocmai din această cauză, proiectul aurifer nu a primit undă verde de la autorități nici în acest moment.
Întreaga activitate a lui Timiș, atât înainte, cât și după retragerea din afacerea cu aur din România, a fost o controversă perpetuă ale cărei implicații au fost resimțite din Australia până în Marea Britanie și Continentul Negru. Timiș a căutat riscul în toate aceste zone, asociindu-se atât cu personaje cu o imagine controversată, cât și cu guverne sau nume mari businessul internațional.
Business a la Timiș
Rețeta secretă a lui Timiș constă în a vinde către investitori potențialul imens, de multe ori iluzoriu, al unor proiecte de exploatare a resurselor sau infrastructurii, mai ales în zone subdezvoltate precum Africa de Vest. De precizat că, în acest moment, toate investițiile lui Timiș se derulează în cele mai sărace țări din lume, cu un nivel scăzut al democrației și afectate de corupție. De exemplu, Burkina Faso țara din care a fost răpit Iulian Gherguț, responsabil cu securitatea minei de mangan al lui Timiș, este poziționată pe locul 111 din 170 de țări, după nivelul de risc al investițiilor realizat de Euromoney Country Risk.
Riscul este compensat de un nivel ridicat al randamentelor obținute. Zona Africii de Vest este considerată de către geologi un El Dorado al prezentului. Averea actuală a lui Timiș, calculată de Forbes România la 650 milioane de euro (715 milioane de dolari) provine din capitalizarea bursieră a mai multor companii listate pe bursele din Marea Britanie (African Minerals) sau Australia (African Petroleum). Totuși randamentele ridicate vin la pachet cu o mare volatilitate. În urmă cu doar 4 ani, averea lui Frank Timiș era cotată la peste un miliard de dolari.
Arhitectura afacerilor lui Frank Timiș de pe continentul african se bazează pe trei companii: Pan African Minerals, African Minerals și African Petroleum, pe care le deține integral sau alături de alți investitori minoritari. Acestea explorează și exploatează zăcăminte de petrol, mangan, aur, fier și uraniu în Senegal, Gambia, Sierra Leone, Liberia, Cote D’Ivoire, Burkina Faso și Niger. Totodată, este implicat în construirea de noi căi ferate și terminale portuare în unele din aceste state.
„Frank Timiș a știut întotdeauna să-și atragă favorurile puternicilor zilei, adeseori cu sprijinul unor personalități bine plasate. Această metodă s-a dovedit eficientă în Africa anglofonă înainte de a fi aplicată pe coasta francofonă (tocmai țările în care este prezent omul de afaceri român – n.red.)”, potrivit unei analize publicate în varianta electronică a ziarului Jeune Afrique.
În Sierra Leone, de exemplu, Timiș l-a întâlnit pe Ahmad Tejan Kabbah, șeful statului de la vremea respectivă, și pe unul dintre apropiații acestuia, devenit ulterior director general al African Petroleum, prin intermediul Lordului Anthony St. John, cunoscut ca intermediar pe filiera africană.
Sub semnul întrebării
Potrivit aceleiași publicații, Jeune Afrique, la fel a procedat și în Liberia, Senegal, Coasta de Fildeș. „De fiecare dată, Timiș care știe să se comporte prietenos, nu ezită să invite miniștrii și oficiali la bordul unuia dintre avioanele sale particulare așa cum l-am văzut făcând în Burkina Faso în momentul semnării concesiunii minei de la Tambao în 2013, explică jurnaliștii de la publicația africană.
Incidentul răpirii ofițerului de securitate de la Tambao vine la scurt timp după un moment delicat pentru Frank Timiș. În toamna anului trecut, Consiliul de Administrație al African Minerals a pus sub semnul întrebării statul său de președinte și director general al companiei pe fondul unui incident financiar cu repercursiuni pe bursă.
Acționarul principal al African Minerals, Frank Timiș, a fost acuzat că a aprobat plăți ilegale de 50 de milioane de dolari din fondurile companiei către un offshore cipriot (GIO) cu care are legături directe. Potrivit ziarului britanic The Times, fondatorul și CEO al GIO este un fost ofițer din cadrul forțelor speciale britanice (SAS), la rândul său o figură controversată, condamnat pentru posesie ilegală de echipament militar în Regatul Unit (explozibili si detonatoarele în special) și implicat într-un caz de spălare de bani, în 2008.
Deși ancheta internă l-a scos basma curată, această tranzacție nu a fost lipsită de urmări. Două fonduri de investiții de talie globală care intraseră în acționariat (BlackRock și Franklin Templeton) s-au retras din African Minerals, ceea ce a provocat prăbușirea cursului acțiunilor cu 33% într-o săptămână la bursa londoneză. De amintit că aceasta era compania prin care Timiș se lăuda că va intra în liga mare a miliardarilor lumii.
Finul Tender
Nu este prima dată când Timiș are probleme cu bursa din cauza lipsei de transparență, sau comunicarea de informații false. În 2009, una dintre primele companii ale lui, Regal Petroleum, primea o amendă record de 600.000 de lire sterline de la bursa londoneză, pe fondul dezinformării investitorilor în urmă cu 4 ani. Între 2003 și 2005 Regal Petroleum a supraestimat în mod voit rezervele de petrol descoperite în Grecia. Aflarea minciunii a prăbușit acțiunile Regal Petroleum cu 80%.
Regal Petroleum a avut în concesiune perimetre importante de hidrocarburi și în nord-vestul României, iar presa de la jumătatea anilor 2000 lega această companie de Prospecțiuni SA, controlată de Ovidiu Tender un alt „aventurier” român pe teritoriul african. Frank Timiș este nașul celor doi fii ai lui Ovidiu Tender (condamnat în primă instanță la 11 de ani și patru luni în dosarul RAFO). Prima țară africană în care a investit aceasta din urmă este Senegalul.
„Am avut norocul să-l întâlnesc pe ministrul de Externe al Senegalului și, la sfatul lui, am investit în această țară”, declara Ovidiu Tender pentru cotidianul.ro . Acesta a luat în concesiune perimetre importante pentru explorare și exploatare metale grele (titan și zirconiu), aur, cupru și metale rare, precum staniu și nichel. ”Într-unul dintre proiecte suntem asociați cu o companie a nașului copiilor mei, Frank Timiș”, spunea Tender, citat de cotidianul.ro. Pe lângă Senegal, acesta a făcut concesiuni și în Gambia, o altă țară din vestul Africii.
Atât Tender, cât și Timiș, n-au făcut decât să folosească rețele comerciale puse pe roate de statul român înainte de 1989 – Idi Amin (Uganda), Mobutu Sese Seko (Zair), Robert Mugabe (Zimbabwe) sau Moammar Gaddafi (Libia) se numărau printre bunii prieteni ai fostului președinte Nicolae Ceaușescu. Bunele relații româno-africane sunt evocate și de un episod pitoresc al lui Jean-Bédel Bokassa, fost președinte al Africii Centrale. Bokasa a avut și o soție româncă, Gabriela Drâmbă, pe care a cunoscut-o în 1975. Împăratul african a cerut-o de soție chiar de la Nicolae Ceaușescu, care ar fi obținut în schimbul ei 10% din profitul minelor de diamante de pe teritoriul Africii Centrale, conform descoperă.ro.
De ani buni, Africa se confruntă cu revigorarea mișcărilor separatiste sau contestatare ale fostelor puteri post-coloniale, ceea ce alimentează extinderea anarhiei în regiuni ce păreau liniștite până mai ieri. De precizat că zona este frământată etnic, atât de triburi locale, cât și religios, de grupările islamiste radicale. Recent, în Kenya au fost asasinați 150 de studenți creștini în urma unui atac coordonat de gruparea islamică Al-Shabaab, afiliată Al-Qaida. Deocamdată, răpirea ofițerului din mina de la Tambao nu a fost revendicată de nici una dintre mișcări.
În ciuda tuturor acestor controverse, Frank Timiș a avut parte și de presă favorabilă, precum publicația africană Standard Times Presse. Există indicii că principalul consilier de imagine al lui Timiș este chiar soția sa, Carmen Timiș, o fostă prezentatoare de televiziune, alături de care trăiește la Londra, actualul domiciliu al omului de afaceri.
Acesta are dublă cetățenie, atât română, cât și australiană, pe cea de a doua dobândind-o în urma emigrării din România la începutul anilor ‘80. Primul job din Australia al lui Vasile Timiș a fost cel de șofer de camion. Tot de Australia se leagă și primele episoade tulburi ale vieții sale – aici a fost arestat de două ori, pentru trafic de marihuana și heroină.
Presa străină a relatat despre el în 2010, că, se pare, a fost ținta unor asasini plătiti în urmă cu mai mulți ani, care l-ar fi rănit grav la cap și care ar fi încercat să-i răpească fetița.
La începutul anului 2010, tatăl vitreg al milionarului Frank Timiș a fost ucis în Australia în stil mafiot. În vârstă de 64 de ani, Ștefan Viorel Borșa a fost găsit mort în Greenmont, Perth. Cadavrul bărbatului era eviscerat și se afla la mică distanță de cel al unei femei de 35 de ani. Poliția australiană a lăsat să se înțeleagă că asasinatele celor doi au reprezentat o reglare de conturi a lumii interlope și că ar putea fi chiar un mesaj pentru Frank Timiș.
