Preşedintele Klaus Johannis a primit 25 de cereri complete de graţiere de când şi-a preluat mandatul. Niciun politician condamnat definitiv şi aflat în spatele graţiilor nu i-a scris noului şef al statului. Klaus Johannis mai are, moştenire de la Traian Băsescu, încă 600 de dosare de graţiere. Din cele 25 de cereri complete, adică însoţite de toate documentele prevăzute de lege, 23 au plecat deja spre avizare la Ministerul Justiţiei, iar două urmează să fie trimise.

De la minister, aceste cereri se întorc la Preşedinţie cu un aviz, pozitiv sau negativ, care însă nu este obligatoriu pentru preşedinte. După ce o cerere se întoarce de la Ministerul Justiţiei, preşedintele decide dacă o acceptă şi graţiază persoana pentru care s-a făcut solicitarea sau nu. Sigur, şeful statului poate cere şi documente suplimentare dacă are îndoieli într-o cauză atunci când vrea să ia o decizie.

Printre cei care i-au cerut lui Klaus Johannis graţierea nu este niciun politician şi niciun membru al clanului Bercea, deşi există o cerere depusă pentru un anume Florin Anghel. Nu doar cei care i-au scris lui Klaus Johannis pot spera, însă, la o graţiere, ci şi cei care i-au trimis cereri lui Traian Băsescu, pentru că fostul preşedinte a lăsat moştenire peste 600 de astfel de dosare. Şi aici avem şi câteva exemple. Familia fostului patron de la Gloria Bistriţa, Jean Pădureanu, i-a cerut lui Traian Băsescu sa-l grațieze pe motiv ca fostul om de fotbal, condamnat la 3 ani si patru luni de închisoare in Dosarul Transferurilor este foarte bolnav.

Si familia nutriţionistului Gheorghe Mencinicopschi, in varsta de 66 de ani, condamnat la opt ani de închisoare în dosarul ICA, vrea graţiere de la preşedinte. Fiica nutriţionistului spune că tatăl ei se comportă exemplar în închisoare, a scris deja o carte, iar aceste argumente ar putea susține o cererea de graţiere.

De ani buni, cam de când fostul președinte si-a început cel de-al doilea mandat, au cerut grațierea şi teroristul de la Jean Monnet, condamnat la 18 ani de închisoare, avocatul Cămătarilor, Mihai Costea, condamnat la 13 ani, si mulți alți români condamnați pentru furt, pentru nerespectarea deciziilor judecătorești și inclusiv pentru crime.