Baia Mare a reuşit să iasă din plutonul municipiilor mijlocii şi să se bată cu marile metropole. Inclusă pe lista finalistelor pentru Capitala Culturală Europeană, datorită spiritului gospodăresc al primarului său, Baia Mare are toate şansele să treacă înaintea marilor concurenţi, Bucureşti, Cluj şi Timişoara. Primarul Cătălin Cherecheş este optimist.
Băimărenii îi apreciază munca şi îl susţin în demersurile sale. A reuşit să facă din Baia Mare un oraş frumos, ordonat, curat şi primitor. Poate fi un exemplu pentru toţi primarii de municipii. De fapt, mulţi omologi încearcă să-i urmeze exemplul. Baia Mare doar aparent are un handicap faţă de oraşele mult mai mari cu care intră în competiţie. De regulă pentru capitalele culturale europene sunt preferate oraşele mai mici, dar cu personalitate. Pentru a reuşi, Baia Mare are nevoie şi de sprijinul cel puţin moral al vecinilor.

Sătmărenii sunt alături de băimăreni în această frumoasă competiţie. Pentru a reuşi, după cum rezultă şi din denumire, oraşul ales trebuie să ofere tot ce poate în materie de cultură.
Aşadar, în primul rând sunt chemaţi oamenii de cultură să-şi exprime punctele de vedere, să propună proiecte culturale astfel încât atunci când Baia Mare va deveni capitală culturală europeană, zeci şi zecile de mii de turişti să aibă ce vedea. Printre oraşele apropiate care au fost capitale culturale europene au fost Graz, Kosice şi, bineînţeles, Sibiul care a dat şi preşedintele ţării. Baia Mare are câteva puncte forte despre care vom vorbi mai pe larg în timpul selecţiei finale, care ţine până în august anul viitor.

Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Baia Mare sunt cele patru localităţi din România care au fost alese pentru lista scurtă a oraşelor care candidează pentru obţinerea titlului de Capitală europeană a culturii 2021.

Anunţul a fost făcut vineri, 11 decembrie de Steve Green, preşedintele juriului de experţi care evaluează candidaturile oraşelor, într-o conferinţă de presă care a avut loc la Biblioteca Naţională a României din Bucureşti şi la care au mai participat Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, precum şi Sylvain Pasqua, reprezentantul Comisiei Europene.

Cele patru oraşe au fost selectate din cele 14 care au candidat şi au fost acceptate pentru această competiţie: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara şi Târgu-Mureş.

Vlad Alexandrescu a spus că oraşul care va fi ales va trebui să se integreze în comunitatea culturală europeană de pe acelaşi nivel pe care se află marile oraşe ale culturii europene. „El va trebui să garanteze sustenabilitatea acestui proiect cultural, inovaţia lui şi, mai ales, sprijinul pe care îl va oferi creatorilor, artiştilor, oamenilor de cultură, care vor dori şi vor putea să se exprime în acest program. Mobilitatea artiştilor, resursa umană creativă va fi un factor foarte important, care, probabil, va face diferenţa între candidaturi în faza următoare de selecţie. Ne aşteptăm ca, după anunţarea acestei liste scurte, să urmeze etapa de selecţie între oraşele care sunt anunţate astfel pe lista scurtă, care va dura până în august – septembrie 2016, în care juriul va fi invitat de oraşele care se află pe lista scurtă să cunoască mai bine proiectele acelui oraş, să evalueze capacitatea oraşului de a fi purtător de proiect, sustenabilitatea şi creativitatea acelui oraş”, a mai spus ministrul Culturii.

Acesta a precizat că, în 2021, vor fi trei capitale europene a culturii: una din ţările candidate la UE (Serbia şi Muntenegru), una din Grecia (unde au candidat 14 oraşe) şi una din România (unde au candidat 14 oraşe).

Pentru o capitală culturală este important programul viitor
„Ce anume face un oraş să devină Capitală europeană a culturii? Este vorba despre programul viitor, nu ceea ce a făcut în trecut, nu ceea ce face acum. Este dorinţa de a schimba oraşul. Şi un anagajament solid de a învăţa despre alte culturi ale Uniunii Europene şi de a-şi împărtăşi propria cultură. Este un angajament puternic de dialog intercultural, de politici antidiscriminare şi de includere”, a spus Steve Green, precizând că toate oraşele din România care au candidat au avut idei culturale nemaipomenite şi le-a încurajat să continue proiectul prezentat, pentru a nu îi dezamăgi pe aceia care s-au implicat în realizarea lui.
Steve Green a precizat şi care au fost criteriile de selecţie pentru alegerea celor patru oraşe. „Sunt şase criterii care se aplică în toate ţările ce participă la acest proiect. Primul este strategia culturală şi moştenirea pe care aceste capitale europene urmează să o lase. Al doilea este dimensiunea europeană: oraşul va reflecta la propria istorie şi cultură, dar şi la istoria şi cultura celorlalte oraşe europene. Cel de-al treilea se referă la dimensiunea programului şi implică o viziunea artistică puternică, inclusiv atragerea vizitatorilor din afara ţării. Cea de-a patra este participarea locuitorilor în dezvoltarea programului. Celelalte două sunt foarte directe: au bani şi au cu cine?”, a precizat Steve Green.

Ministerul Culturii a lansat, în decembrie 2014, un apel adresat oraşelor din România care doresc să candideze la titlul de Capitală europeană a culturii pentru anul 2021.

Programul „Capitală culturală europeană” a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 40 de oraşe au deţinut acest titlu. În 2007, oraşul Sibiu a deţinut acest titlu, alături de Luxemburg.

Conferinţă la Primăria Baia Mare

Vestea bună a fost anunţată vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, şi de primarul Cătălin Cherecheş: “Este cel mai important proiect pe care municipiul Baia Mare îl are în următorii ani, este cel mai important proiect pentru municipiul Baia Mare din perspectiva istorică, pentru un oraş care a suferit diverse transformări economice, un oraş care din această nominalizare poate să se reinventeze şi prin această nominalizare poate în 2021 să arate că este un oraş care prin cultură s-a dezvoltat economic şi social. Am visat acest proiect, am visat atunci când poate nimănui din acest oraş nu-i trecea prin minte că acest oraş ar putea deveni vreodată capitală europeană, am adus alături de mine oameni de prestigiu, oameni inimoşi care au făcut din Baia Mare casa lor. Am adus şi băimăreni, am adus şi oameni din afara oraşului nostru dar am adus în primul rând profesionişti”, a declarat primarul Cherecheş.

Băimărenii sunt încântaţi de această reuşită şi speră că în cele din urmă oraşul lor să fie desemnat drept Capitala Europeană a Culturii 2021. Însă, uitându-se la oraşele rivale, unii sunt sceptici susţinând că nu există nicio şansă pentru ca proiectul să câştige.

Ca urmare, punem cititorilor noştri întrebarea:
Sătmărenii ar trebui să susțină Baia Mare pentru a deveni Capitală culturală europeană?

Rezultatul votului poate fi văzut aici.

Sursa: Informatia Zilei

ActualMM