Modificări serioase joi în primul eşalon al Ministerului de Interne. Secretarul de stat Ilie Botoş a fost înlocuit de şeful Poliţiei de Frontieră, Ioan Buda.

Chestorul Buda este inspector general al Poliţiei de Frontieră Române după ce, pe 5 octombrie 2009, ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga semna ordinul de numire, Buda înlocuindu-l în funcţie pe chestor principal Nelu Pop, al cărui subaltern fusese, numit atunci director general al Oficiului Român pentru Imigrări. Cu un an înainte, decembrie 2008, prin Ordin prezidenţial, el fusese înaintat în grad. Atât Buda, cât şi Pop sunt maramureşeni.

De altfel, vămile româneşti de la frontiera cu Ucraina s-au aflat sub controlul oamenilor fostului ministru de Interne Vasile Blaga, care i-a promovat în funcţie atât pe şeful Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, chestorul Ioan Buda, anterior şef al Direcţiei Regionale Oradea a Poliţiei de Frontieră, cât şi pe şeful Autorităţii Naţionale Vamale din România, Dan Mărginean, care deţine şi funcţia de vicepreşedinte al ANAF, anterior şeful Direcţiei Regionale Vamale Oradea (unde şi-a făcut Blaga “stagiatura” în perioada 1993-1996).

În perioada în care Buda a activat la Direcţia Regională Oradea a Poliţiei de Frontieră, la Punctul de frontieră Borş au existat zeci de cazuri de corupţie, anchetate la vremea respectivă, dar cele mai multe au fost soluţionate fără începerea urmăririi penale.

În ceea ce priveşte marele scandal de la Moraviţa, 2011, soldat cu descinderi şi arestări ale DGA şi DNA, unul dintre lucrătorii punctului de frontieră de la Moraviţa, aflat în arest preventiv pentru comiterea infracţiunilor de dare de mită şi asociere la un grup infracţional organizat, susţine că în afacerea şpăgilor colectate din vămi sunt două personaje care au statut de „regină”. Într-o scrisoare transmisă din arestul poliţiei, el i-a indicat pe şeful ANAF şi pe comandantul Poliţiei de Frontieră Române, chestorul principal Ioan Buda, că ar beneficia din sumele de bani strânse din punctele de frontieră.

„Se tot vorbeşte că vor să ajungă la regină. Păi sunt două. La vamă regina e Blejnar, iar la Poliţia de Frontieră este chestorul Buda. Transporturile sumelor către Bucureşti se fac cu maşinile personale ale oamenilor de legătură, pentru că nu mai mergea cu avionul. Au fost dintre noi care au vrut să facă autodenunţ şi nu au fost lăsaţi”, scrie fostul lucrător din Vama Moraviţa rutier. El a înţeles abia după ce a fost ridicat de procurorii anticorupţie de ce un coleg de la Poliţia de Frontieră a refuzat să lucreze într-o tură în care se afla şi un ofiţer DGA, care lucra sub acoperire. Colegul despre care e vorba este agent al Poliţiei de Frontieră şi se numeşte Dora Chira. Ea avea un statut privilegiat în Vama Moraviţa, după ce le-a povestit colegilor, în mai multe rânduri, că se cunoaşte cu chestorul.

La trei ani de la descinderea procurorilor anticorupţie în punctul de frontieră de la Moraviţa, acţiune care a dus la arestarea a zeci de poliţişti de frontieră şi vameşi care au fost, apoi, trimişi în judecată pentru fapte de corupţie, au început să iasă la iveală înregistrări audio care-l fac mincinos pe însuşi şeful Poliţiei de Frontieră Române.

În ele, chestorul Ioan Buda le dădea dispoziţie subordonaţilor săi să mute o agentă de pe tura în care fusese infiltrat un investigator sub acoperire pe o alta, pentru ca protejata sa să nu pice în plasa acestuia. Înregistrările audio care au avut loc în perioada 5 – 11 decembrie 2010, şi care au apărut pe site-ul www.justitiabilii.ro, reproduc discuţiile dintre responsabilii punctului de frontieră de la Moraviţa, dar şi pe cea în care chestorul Buda îi ordonă comisarului şef Vasile Turda mutarea agentului Dora Chira pe o tură sigură cu ”un climat de muncă adecvat muncii”. Înregistrarea interceptării telefonice poate fi ascultată la adresa: http://www.youtube.com/watch?v=o6-c-ACxH7w. În 2011, acelaşi chestor, dar cu două stele mai puţin pe umerii săi înguşti, declara reporterilor cotidianul.ro că nici nu o cunoaşte pe agenta Chira de la Moraviţa: ”Nici n-o cunosc. Aşa zice, că vine la mine? Ascultaţi şi dumneavoastră tot ce spune lumea. Să fim serioşi!”, minţea pe atunci chestorul Buda (vezi articolul: Agentele de la Moraviţa, mai importante decât dotările Schengen, apărut în cotidianul.ro, în data de 22 decembrie 2010).

Nu numai agentul Chira a avut parte, în acea perioadă, de un regim preferenţial din partea conducerii IGPF Bucureşti. Mai mulţi ofiţeri superiori au fost mutaţi din Vama Moraviţa înainte de începerea operaţiunilor DNA-DGA, sub acoperire, tocmai pentru a nu cădea în plasa anchetatorilor anticorupţie.

Probabil că acesta a fost preţul colaborării dintre procurorii DNA şi chestorul Buda. Acesta şi-a salvat o parte importantă dintre colaboratori şi a rămas în funcţie. Pentru loialitatea sa, procurorii anticorupţie i-au mulţumit chestorului cum ştiu ei mai bine. La finalul anchetei au depus în dosarele în care se afla rechizitoriul prin care au fost trimişi în judecată vameşii şi poliţiştii de frontieră, peste 70 de CD-uri care conţin inclusiv convorbiri telefonice ale chestorului Buda.

Ulterior arestărilor din luna februarie 2011, din PTF Moraviţa, ”drumul de succes” al agentului Dora Chira s-a concretizat prin participarea la Misiuni Frontex (Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre UE) în exteriorul ţării. Buda s-a ales cu alte două stele pe epoleţii de chestor şi s-a reorientat. Astfel, de câte ori are ocazia, se relaxează profesional pe Clisura Dunării, la o pensiune discretă, ascultând muzică populară cântată, evident, de o solistă.

În ceea ce pasiunea lui Buda pentru uniformă, aceasta are tradiţie în familie. Unchiul său a fost general-colonel Vasile Petruţ, general român. În perioada 10 august 1963 – 15 decembrie 1982, generalul-colonel (cu 3 stele) Vasile Petruţ a fost comandantul Comandamentului Trupelor de Grăniceri. Generalul-colonel Vasile Petruţ a fost recrutat de GRU în anii ‘50.

Abia întors de la Academia Frunze, a Armatei Roşii, colonelul – pe atunci – Vasile Petruţ, în calitate de membru al Consiliului Militar Superior, s-a remarcat prin susţinerea acerbă a înfiinţării Batalioanelor Disciplinare, idee dragă lui Bodnăraş, şeful Armatei RPR. Petruţ a fost comandant al trupelor de grăniceri, fiind ulterior promovat în Direcţia Propagandă din Secţia Politică Superioară a Armatei, datorită legăturii sale strânse de prietenie cu generalul Ilie Ceauşescu, şeful Consiliului Superior Politic.

Generalul Vasile Petruţ, în calitate de comandant al Trupelor de grăniceri, avea întinse legături oficiale cu omologii săi sovietici din Tratatul de la Varşovia şi a fost prins în 1968, în cadrul unei acţiuni complexe de demantelare a reţelei sovietice din România, alături de generalul Floca Arhip, adjunct al ministrului Apărării Naţionale, şi de generalul Ion Şerb, fost ministru-adjunct din Ministrul de Interne.

Din urmărirea informativă s-a mai constatat că generalul Petruţ îl protejase pe colonelul Dumitru Cociuban, din Direcţia de Informaţii Militare, despre care organele de contrainformaţii militare deţineau date că întreţinea legături neoficiale cu agenţi ai rezidenturii GRU din România. Generalul Petruţ a fost mutat din funcţia de comandant al trupelor de grăniceri, la Direcţia Propagandă din Consiliul Politic Superior a Armatei, datorită prieteniei sale cu generalul Ilie Ceauşescu, şeful acestei structuri. A murit la 87 de ani într-un azil de bătrâni.

Iar ginerele lui Petruţ este nimeni altcineva decât colonel Mircea Dogaru, cel care, din partea Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, semna în 2012 alături de USL şi Sindicatul Cadrelor Militare un document ce stabileşte ca obiectiv desfiinţarea instituţiilor care luptă împotriva corupţiei. Direcţia Naţională Anticorupţie, Agenţia Naţională de Integritate, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii şi Curtea Constituţională.

În ACORD-ul semnat în data de 13 iulie de conducerea USL cu un număr de circa 60 de asociaţii, fundaţii şi ONG-uri se spun următoarele: „Conducerea USL este de acord, în principiu, cu lista obiectivelor propuse de entităţile componente ale Consiliului Naţional al Societăţii Civile (CNSC) prin Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD). Începând cu 18 iulie 2012, până la debutul campaniei electorale parlamentare, fiecare punct va fi redactat de comun acord în formă definitivă, în baza discuţiilor cu reprezentanţii fiecărei structuri a CNCS care l-a propus”.

Colonelul în rezervă Mircea Dogaru, liderul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, a declarat presei că obiective precum desfiinţarea Curţii Constituţionale, a ANI, a DNA şi a CNSAS au fost discutate cu liderii USL. Potrivit roncea.net, serviciile sovietice au o strânsă legătură cu haina militară îmbrăcată „la apelul bocancilor“ de tânărul Dogaru, care şi-a primit uniforma datorită socrului sau, generalul-colonel Vasile Petruţ, cadru de bază al GRU, Glavnoe Razvedivatelnoe Upravlenie – adică serviciul de informaţii al Armatei Roşii.

Luiza Bogdan