Tragedia petrecută la finele săptămânii trecute în clubul bucureştean Colectiv, soldat cu 30 de morţi şi peste 100 de răniţi aduce în obiectiv un alt aspect: felul în care proprietarii de cluburi fentează legea pentru a funcţiona în continuare.

Potrivit arhitectului băimărean Dan Floruţ, un profesionist cu o vastă experienţă, tragedia putea fi evitată destul de simplu.

„Există normative foarte clare, există Normativul P118, care prevede foarte clar cum trebuie o clădire să fie protejată la foc. La Colectiv nu era vorba despre ignifugare. Era vorba că ei au placat pereţii pentru a nu se crea reflecţia sunetului, ecoul. Deci ei au antifonat pereţii. Asta se poate face şi cu materiale rezistente la foc, aşa cum ar fi şi trebuit, de fapt. Însă problema cea mai mare nu e asta. Problema cea mai mare este că spaţiul respectiv nu avea căi de evacuare, nu avea mijloace de stingere a incendiului, nu avea echipamentele minime necesare pentru a acţiona în caz de incendiu. Deci spaţiul respectiv nu avea cum să aibă autorizaţie de funcţionare de foc”, spune Floruţ.
Arhitectul spune că există reguli foarte clare atunci când se autorizează un spaţiu public, spaţiu care va deservi ca loc de întâlnire pentru un număr sporit de persoane, numai că acestea pot fi de multe ori eludate.

„Regulile de conformare la foc sunt în funcţie de suprafaţă, de numărul de persoane care sunt prevăzute a avea acces în acel spaţiu. De foarte multe ori, când se obţine un aviz din acesta de pompieri, beneficiarul spune de obicei că vor intra mai puţini oameni în spaţiul respectiv şi atunci toate calculele şi toate mijloacele de prevenire a incendiilor se iau în funcţie de numărul de oameni care pot să fie la un moment dat în incintă. În schimb, în momentul în care funcţionează spaţiul nu se mai respectă. Poate că dacă ar fi fost 100 de oameni, probabil că ar fi ieşit, căile de evacuare ar fi fost dimensionate şi s-ar fi putut obţine autorizaţia. Problema este că ceea pentru ce se obţine autorizaţia e una şi când funcţionează spaţiul e altceva. Aicea-i marea problemă”, mai spune Floruţ.

Dacă patronii de la Colectiv ar fi respectat prevederile legale, costurile pentru amenajarea spaţiului ar fi crescut cu aproximativ zece procente. Cu atâta spun arhitecţii că sunt mai scumpe produsele special concepute pentru spaţiile publice care sunt ignifugate, respectiv nu ard sau ard dar foarte încet.

„Sunt şi bureţi care absorb sunetul şi cu care puteau izola, este şi rigips special care este ignifugat, există vată bazaltică, sunt o mulţime de soluţii. Sunt soluţii de fonoabsorbţie”, a subliniat arhitectul.

Lucrurile se pare că stau mai bine în Baia Mare decât în Bucureşti. Arhitectul spune că spaţiile de acest gen sunt autorizate de pompieri.
„Eu cred totuşi că spaţiile din Baia Mare sunt autorizate PSI şi de la toate organele. Cred că-s făcute corect din punct de vedere al spaţiului, cel puţin spaţiile astea făcute pe vremea lui Ceauşescu, făcute înainte în care acum au loc manifestări publice, aşa cum e Casa de Cultură în care la un moment dat era un club, nu ştiu dacă mai există, spaţiul era dimensionat corect. Era prevăzut cu căi de evacuare, cu mijloace de stingere a incendiului. Acuma nu ştiu dacă mai funcţionează dar probabil că dacă primeşte autorizaţie de funcţionare sigur merge cineva de la Pompieri, verifică dacă totul e în regulă. Se face un scenariu de siguranţă la foc cu care se merge şi se obţine autorizaţia de funcţionare dar, în general, pompierii din Baia Mare nu dau autorizaţie de funcţionare dacă scenariul acela nu-l găsesc aplicat în realitate, acolo pe teren”, a explicat Floruţ.

Patronii însă sunt cei care fentează regulile dar, de multe ori, la fel ca în cazul clubului bucureştean, totul se întoarce împotriva lor.  Este vorba despre capacitatea localului, pe care o declară aceştia.

„Aicea mai fentează beneficiarul şi, de fapt, se întoarce împotriva lor. Când se duc la pompieri li se spune că pentru a putea să funcţioneze le trebuie, în funcţie de spaţiu, nu ştiu câte uşi la nu ştiu ce dimensiune. El are o singură uşă şi nu mai are cum să construiască alta aşa că spune un număr mult mai mic de persoane. Şi în clubul din Bucureşti dacă erau 50 de oameni se dădeau la o parte să nu le cadă buretele aprins în cap şi ieşeau afară fără probleme dar acolo au fost mult mai mulţi, spaţiul a fost supraaglomerat , a concluzionat Floruţ.

Ana Pop