Azi, 29 octombrie, în Sala de Conferinţe Millennium, au fost prezentate concluziile proiectului “Tinerii europeni – Program de prevenire a consumului de droguri”, în care, pentru anul 2014, a fost inclus şi municipiul Baia Mare. Programul european a fost iniţiat în anul 1998, în Islanda, ţară în care consumul de tutun, alcool şi droguri în rândul adolescenţilor de 15-16 ani ajunsese la cote alarmante. Astfel, 42% dintre tineri se îmbătaseră cel puţin o dată în decurs de o lună, 23% fumau zilnic şi 17% consumaseră haşiş cel puţin o dată. După demararea programului, în doar câţiva ani, s-a ajuns la procente mult mai mici: 5% dintre tineri s-au îmbătat o dată pe lună, doar 3% fumau zilnic şi tot atâţia mai luau haşiş.
Programul bazat pe politici publice a ajuns în România în anul 2007, acum fiind incluse în studiu 6 oraşe din România (Baia Mare, Bucureşti, Oţelu Roşu, Petroşani, Reşiţa şi Timişoara). “Poate reprezenta un câştig faptul că România este ţara cu cele mai multe oraşe în acest program, după Islanda”, a declarat Adrian Sârbu, coordonator program Youth Europe.
Programul “Tinerii europeni” este considerat cel mai mare proiect de promovare a sănătăţii având ca ţintă consumul de substanţe în rândul tinerilor din întreaga Europă. Studiul în care a fost cuprins şi municipiul Baia Mare a fost efectuat în noiembrie 2014, publicul ţintă fiind elevii de 15-16 ani. Ei au fost aleşi aleatoriu, numărul lor variind între 2200 şi 2800, în funcţie de mărimea oraşelor. Au participat 19.248 de tineri, din şapte ţări. În Baia Mare, chestionarele s-au aplicat în toate cele 15 unităţi de învăţământ liceal, la toate clasele de a X-a în cursul anului şcolar 2014 – 2015.
Conform datelor prezentate de Romana Oneţ, director general adjunct al Serviciului Public de Asistenţă Socială (SPAS) Baia Mare, 23% dintre elevii de 15-16 ani din Baia Mare practică fumatul zilnic, 80,9% au încercat băuturi alcoolice o dată sau de mai multe ori, 51,3% au fost beţi cel puţin o dată şi 24,3% au fost în stare de ebrietate cel puţin o dată în ultima lună. Bogdan Gavra, director general SPAS Baia Mare, spune că aceste cifre sunt peste media celorlalte oraşe prezente în studiu. “Narghileaua reprezintă altă problemă, peste 58,5% dintre elevi au fumat narghilea o dată sau mai des pe parcursul vieţii. În schimb, la consumul de droguri, suntem sub celelalte oraşe”, spune Bogdan Gavra.
Astfel, 12,6% dintre elevii băimăreni din categoria de vârstă vizată au consumat o dată sau de mai multe ori cannabis, 2,7% au consumat amfetamine, 3,4% au luat ecstasy iar în ce priveşte prizatul 2,6% dintre elevi au încercat cel puţin o dată pe parcursul vieţii.
Studiul, extreme de complex, a dus, de-a lungul anilor, la descoperirea unor lucruri care nici măcar nu erau cuprinse în tema chestionarelor. Astfel, s-a aflat numărul mare al tinerilor care au tendinţe sinucigaşe. Acest lucru a dus la înfiinţarea unui centru de prevenire a tentativelor de suicid la copii şi tineret, precum şi a unui număr unic de apel, 116123, unde pot suna copiii cu astfel de tendinţe.
“În Islanda s-a putut. În România se poate?”, se întreabă, retoric, cei implicaţi în derularea programului. Numai că, după cum spun ei, datele prezentate nu trebuie să rămână doar “statistici seci” ci să fie urmate de politici publice care să ducă la identificarea şi rezolvarea nevoilor locale. Pot fi făcute comparaţii în legătură cu consumul de alcool, tutun sau droguri între oraşe dar în fiecare oraş trebuie luate măsuri adaptate la problemele locale.
Ioan Buda Ţeţu
