Laureaţii Nobelului pentru Chimie 2015 sunt Thomas Lindahl, Paul Modrich şi Aziz Sancar pentru studiile privind mecanismele de reparare a ADN-ului. Descoperirile lor aduc informaţii fundamentale despre funcţiile celulelor vii, utile pentru dezvoltarea unor noi tratamente împotriva cancerului. Anunţul a fost făcut de secretarul general al Academiei Regale de Ştiinţe din Stockholm, Suedia.
Nobelul pentru Chimie 2015 a fost acordat cercetătorilor Tomas Lindahl (de la Francis Crick Institute and Clare Hall Laboratory, Hertfordshire, Marea Britanie), Paul Modrich ( de la Howard Hughes Medical Institute and Duke University School of Medicine, Durham, NC, SUA) şi Aziz Sancar (de la University of North Carolina, Chapel Hill, NC, SUA) pentru determinarea, la nivel molecular, a modului în care celulele repară ADN-ul afectat şi apără informaţia genetică. Descoperirile lor aduc informaţii fundamentale despre funcţiile celulelor vii şi sunt utile, de exemplu, pentru dezvoltarea unor noi tratamente împotriva cancerului.
În fiecare zi, ADN-ul este afectat de radiaţiile UV, de radicalii liberi şi de alte substanţe carcinogene, dar chiar şi în absenţa acestor atacuri externe, molecula de ADN este instabilă. Mii de schimbări spontane au loc în genomul celulei în fiecare zi. În plus, defecte pot apărea când ADN-ul este copiat în cursul diviziunii celulei, un proces care are loc în corpul uman de mai multe milioane de ori pe zi.
Motivul pentru care materialul genetic nu se dezintegrează într-un complet haos chimic este acela că sistemul molecular monitorizează şi repară continuu ADN-ul. Premiul Nobel pentru Chimie 2015 a fost acordat celor trei oameni de ştiinţă pentru că au descoperit cum funcţionează mai multe dintre aceste sisteme de reparare la nivel molecular.
Premiul Nobel pentru Chimie
Chimia a fost cea mai importantă dintre ştiințe pentru propria muncă a lui Alfred Nobel. Invenţiile sale şi dezvoltarea procesului industrial au fost bazate pe cunoştinţele temeinice de chimie ale savantului. Această ştiinţă a fost a doua arie de acordate a premiilor menţionată în testamentul său, prin care au fost instituite Premiile Nobel.
Din 1901 până în 2014, au fost 169 de laureaţi ai celor 106 Premii Nobel pentru Chimie.
Doar patru femei au primit acest premiu: 1911 – Marie Curie (care a primit şi Premiul Nobel pentru Fizică în 1903), 1935 – Irène Joliot-Curie (fiica Mariei Curie şi soţia lui Frédéric Joliot), 1964 – Dorothy Crowfoot Hodgkin şi în 2009 – Ada Yonath.
Unei persoane, Frederick Sanger, i-a fost atribuit Nobelul pentru Chimie de două ori, în 1958 şi în 1980.
Cel mai tânăr laureat a fost Frédéric Joliot, care avea 35 de ani, când a primit premiul în anul 1935, împreună cu soţia sa Irène Joliot-Curie, iar cel mai vârstnic laureat în chimie a fost John B. Fenn, care avea 85 de ani în anul 2002, când a primit premiul.
Doi laureaţi în Chimie au fost forţaţi de autorităţi să refuze premiul. Adolf Hitler a interzis laureaţilor germani Richard Kuhn, în 1938, şi Adolf Butenandt, în 1939, să primească premii Nobel. De asemenea şi germanului Gerhard Domagk, laureat în Fiziologie şi Medicină în anul 1939, i s-a interzis să-şi accepte premiul. Toţi şi-au putut primi mai târziu Diploma Nobel şi Medalia Nobel, dar nu şi premiul în bani.
Pe Medalia Nobel pentru laureaţii în Chimie şi în Fizică este reprezentată Natura, în forma unei zeiţe, asemănătoare cu Isis, care iese dintre nori şi are în mâini cornul abundenţei, iar vălul care îi acoperă faţa austeră este susţinut de Geniul Ştiinţei.
Pe medalie este inscripţionat un citat inspirat din Vergilius Aeneid: Inventas vitam juvat excoluisse per artes (Invenţiile îmbogăţesc viaţa, pe care arta o înfrumuseţează), iar mai jos este gravat numele laureatului. Designul aparține lui Erik Lindberg.
Şi Diploma Nobel este o operă de artă unică, creată de cei mai renumiţi artişti şi caligrafi suedezi şi norvegieni.
Premiile Nobel au fost create în 27 noiembrie 1895 de savantul şi omul de afaceri suedez Alfred Nobel care, prin testamentul sau, a întemeiat o fundaţie cu scopul ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an „sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanităţii” în cinci discipline: pace sau diplomaţie, literatură, chimie, medicină şi fizică.
Primele distincţii au fost acordate la 10 decembrie 1901, la cinci ani de la moartea lui Alfred Nobel.
Toţi laureaţii primesc o diplomă, o medalie şi o recompensă financiară, în sumă de 8 milioane de coroane suedeze (aprox. 855.000 euro), care se împarte dacă există mai mult de un câştigător la aceeaşi categorie.
