Adunarea Generală a Procurorilor din DNA (???) a decis în unanimitate să-l reclame pe Victor Ponta la CSM pentru a verifica „dacă afirmațiile premierului sunt de natură să aducă atingere independenței sistemului judiciar în ansamblul său”! Numai că, această Adunare Generală a Procurorilor din DNA este ilegală!

Toată presa a preluat această ştire, însă nimeni nu a sesizat că ADUNAREA GENERALĂ A DIRECŢIEI NAŢIONALE ANTICORUPŢIE nu există şi, implicit, Hotărîrile luate în cadrul acesteia sînt ilegale! Sîntem, aşadar, în faţa unui nou abuz, aşa cum rezultă din citirea atentă a Regulamentului de ordine interioară a parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului nr. 2632/C din 30 iulie 2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 623 bis din 26 august 2014!

În Comunicatul DNA nr. 1482/VIII/3 din 18.09.2015 se scrie explicit despre această inexistentă Adunare generală a DNA: „Cu această ocazie, prin votul unanim exprimat, cei 90 de procurori prezenți la Adunarea Generală a Direcției Naționale Anticorupțieau solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să analizeze dacă afirmațiile respective sunt de natură să aducă atingere independenței sistemului judiciar în ansamblul său”.

Aşadar, nu este nici un dubiu faţă de organismul care a luat decizia de a-l reclama pe Victor Ponta la CSM: Adunarea Generală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Totuşi, un asemenea organism nu există, căci DNA nu are, potrivit legii, statutul de Parchet, ci doar de Direcţie în cadrul Parchetului de pe lîngă ÎCCJ, fiind subordonat direct Procurorului General. Ori, aşa cum vedeţi mai jos, Adunările Generale ale Procurorilor se organizează DOAR la nivelul Parchetelor!

Deci, procurorii DNA nu pot avea legal o Adunare Generală a lor, ei participînd DOAR la cele organizate de Parchetul General, acolo unde nu sînt doar cei 90 de procurori DNA, ci TOŢI procurorii din Parchetul de pe lîngă ÎCCJ!

Vă prezentăm mai jos prevederile din „Regulamentul de ordine interioară al Parchetelor”, în care Capitolul II se intitulează chiar „ADUNĂRILE GENERALE ALE PROCURORILOR”, unde se spune explicit că acestea se pot organiza doar la nivelul parchetelor, în nici un caz la nivelul unei direcţii a Parchetului General. În articolul 121 aflăm şi care sunt atribuţiile acestor Adunări Generale, între care NU veţi găsi nici un aliniat în care să se încadreze solicitarea procurorilor DNA, adică dreptul de a formula plîngeri faţă de suspecţi sau inculpaţi, chiar dacă aceştia fac parte din vreo autoritate a statului.

Aşadar, Adunarea Generală, potrivit art. 121, al. 1, „este compusă din toţi procurorii în funcţie ai parchetului”, nu numai cei de la DNA, şi are ca atribuţii, potrivit aceluiaşi art 121, al. 2, lit. a-f, doar: bilanţ, alegeri, probleme de drept, revocări şi formularea unor puncte de vedere la solicitarea CSM, dar acestea referitoare la legislaţie sau jurisprudenţă, nu la buletinul meteorologic!

De altfel, cum se vede şi în textul Comunicatului DNA, Adunarea Generală din 18.09.2015, la care face referire, a fost organizată la solicitarea CSM pentru a formula puncte de vedere „în legătură cu propunerile de modificare şi completare a Legii 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată”! Dacă CSM a vrut să discute această problemă cu procurorii DNA, atunci şi convocarea unei Adunări Generale a Procurorilor DNA este tot ilegală, căci această invitaţie trebuia adresată Parchetului General, singurul care putea convoca o Adunare Generală, însă la ea trebuiau să participe TOŢI procurorii parchetului, nu numai cei din DNA!

Comunicatul DNA precizează că pe ordinea de zi a fost inclus şi „şi subiectul privind aceste declaraţii lansate în spaţiul virtual de către premierul României”, însă o asemenea discuţie, după cum se vede în textul Regulamentului, nu poate face subiectul nici măcar al Adunării Generale la nivelul Parchetului General, cu atît mai puţin la nivelul procurorilor DNA, care se pot întîlni în parc, la o cafea sau la un suc pentru a discuta ce vor ei, însă nu în cadrul unei Adunări Generale în care să ia decizii!

Acum credem că este clar pentru toţi cititorii că o „Adunare Generală a DNA”, aşa cum se spune în Comunicatul acestei instituţii, este ilegală, întrucît:

– art. 121, al. 5, spune explicit că „Adunarea generală a procurorilor se convoacă de către conducătorul parchetului”, ori DNA face parte din Parchetul General, iar şeful acestuia este Tiberiu Niţu, nu Laura Codruţa Kovesi!

– art. 121, al 6 spune că Adunarea Generală a procurorilor se poate convoca şi de Plenul CSM, însă tot la nivelul Parchetului, nu al unei direcţii a acestuia!

– art. 121, al. 7 practic încheie orice discuţie pe acest subiect, căci el precizează foarte clar că Adunarea Generală a Procurorilor„este organizată de colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de colegiul de conducere al parchetului de pe lângă curtea de apel”! În vechea lege, astfel de adunări generale ale procurorilor se puteau organiza şi la nivelul Parchetelor inferioare de pe lîngă Tribunale şi Judecătorii, însă, după modificare, legea prevede explicit, la acest art. 121, al. 7, că Adunările Generale ale Procurorilor se organizează DOAR la nivelul Parchetului de pe lîngă ÎCCJ şi la nivelul Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel! Este, aşadar, exclusă organizarea unei Adunări Generale a Procurorilor la nivelul unei direcţii, cum este DNA!

– art. 121, al. 9 este singurul care se referă direct la procurorii DNA, despre care spune că„La adunarea generală a procurorilor din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiepentru alegerea membrului în Consiliul Superior al Magistraturii participă şi procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţieşi ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism”. După lectura acestui aliniat pentru oricine este clar statutul procurorilor DNA şi faptul că ei participă doar la Adunările Generale ale Procurorilor din Parchetul de pe lîngă ÎCCJ, iar prezenţa lor este obligatorie doar cînd este vorba de alegerea reprezentantului în CSM!

Dar, dacă mai are cineva vreo îndoială asupra ilegalităţii acelei „Adunări Generale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, despre care vorbeşte Comunicatul DNA, iată care esteStructura funcţiilor de procuror, aşa cum o defineşte „Regulamentul de ordine interioară al parchetelor”, unde se vede că procurorul şef al DNA (Laura Codruţa Kovesi) face parte din structura Parchetului de pe lîngă ÎCCJ, deci nu poate organiza Adunări Generale ale procurorilor din subordinea sa.

Acest lucru se vede şi mai clar în Schema acestei Structuri, aşa cum este redată în acelaşi Regulament de ordine interioară al parchetelor, care este un fel de Biblie a procurorilor, de la care orice abatere înseamnă încălcarea legii şi trimiterea vinovaţilor la judecata Inspecţiei judiciare!

În concluzie, acea Adunare Generală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în urma căreia DNA a sesizat CSM să analizeze declaraţiile lui Victor Ponta, a fost organizată în mod ilegal! Faptul că această ilegalitate este comisă chiar de către procurori, mai ales de cei de la DNA, este foarte grav, căci ei îi trimit în judecată orice cetăţean care încalcă legea, deci este inadmisibil ca ei să facă acelaşi lucru şi să nu suporte consecinţele.

Poate că e nevoie de o precizare: în această discuţie, pe noi nu ne interesează concret dosarul lui Victor Ponta, căci el va soluţionat în instanţă, ci doar acest abuz al DNA, care vine imediat după Cazul Rarinca, în care s-a văzut ce pîrghii de Putere au procurorii DNA şi unii dintre judecători cînd li se solicită anumite sentinţe, mai ales în favoarea şefilor DNA şi ai ÎCCJ, mai ales atunci cînd chiar aceştia sînt implicaţi direct într-o cauză penală. După ciudata soluţionare a Cazului Rarinca, nimănui nu ar trebui să-i fie indiferentă orice abatere de la lege a vreunui procuror, căci, pe o uşă întredeschisă, abuzul intră pe nesimţite.

P.S. Nu trebuie trecut uşor cu vederea faptul că judecătoarea Cristina Rotaru de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care ar fi trebuit să judece „Dosarul Victor Ponta”,a făcut cerere de abținere pe motiv de incompatibilitate. Deşi nu se ştie care este motivul de incompatibilitate, trebuie reţinut faptul că domnia sa a fost judecător în „Dosarul Trofeul calităţii”, şi a avut o opinie separată în decizia de condamnare, în sensul că votase pentru achitarea fostului premier Adrian Năstase! Nu este deloc bine cînd unui judecător îi este teamă că sentinţa pe care o va da într-un dosar ar putea să fie interpretată şi el va trebui să suporte consecinţele unor interpretări abuzive, cum, probabil, se va întîmpla cu cei doi judecători care au achitat-o pe Mariana Rarinca!

Ion Spânu