Ministerul Mediului a depus un raport la Parchetul General prin care se arată că s-au descoperit în perioada ianuarie 2014-aprilie 2015, aproximativ 30.000 de metri cub de lemn fără acte de provenienţă la fabricile din Rădăuţi şi Sebeş, deţinute de compania austriacă Schweighofer Holzindustrie.

Asta înseamnă aproximativ 800 – 1.300 de camioane, în funcţie de supraîncărcarea acestora. Conform unui material apărut în publicaţia Wirtshaftsblatt din Austria, respectivul raport atrage atenţia faptului că certificatul PEFC CoC, care atestă provenienţa sustenabilă a lemnului procesat de Schweighofer Holzindustrie România, a fost emis în conflict de interese întrucât Georg Erlacher, preşedintele Fundaţiei Schweighofer (Schweighofer Privatstiftung), firma mama a HS România, era, la momentul emiterii documentului, şi membru în consiliul director al Holzforschung Austria, institutul de cercetare al lemnului care a emis certificatul.

Mai mult decât atât, susţine publicaţia amintită, Erlacher a fost angajat între 1991-1998 într-o poziţie de conducere la Schweighofer Austria, iar între 2004-2011 a fost preşedintele organizaţiei ce patronează certificatorul Holzforschung Austria, Oesterreichische Gesellschaft fuer Holzforschung, OeGH. Din 2002 şi până azi, Erlacher este vicepreşedintele Fundatiei Schweighofer, ceea ce denotă că din 2002 şi până în 2011 a fost, în același timp, la conducerea Schweighofer şi la conducerea certificatorului lui Schweighofer, HfA. De aici se poate trage concluzia că Schweighofer Holzindustrie a certificat Schweighofer Holzindustrie.

Contactaţi de Wirtschaftsblatt, oficialii Schweighofer au susţinut că „este vorba despre câteva mici greşeli la introducerea manuală a datelor în sistemul Sumal şi în niciun caz de o fraudă sistematică“. Pe de altă parte, activistul pentru mediu Gabriel Păun, de la organizaţia Agent Green, a declarat pentru aceeaşi publicaţie că „prin sistemul Sumal, guvernul vede totul. Este ca un Big Brother al Pădurii, dar acest instrument nu este suficient folosit“ în sensul că Poliţia nu cooperează întotdeauna cu cei care sesizează ilegalităţi.

Raportul Ministerul Mediului arată că la fabrica din Sebeş ar fi fost găsite peste 1.400 de metri cubi de lemn fără documente valabile de provenienţă. Şi la unitatea de la Rădăuţi firma austriacă nu ar fi informat deloc sau greşit Sumal în legătură cu 18.000 de metri cubi de lemn (echivalentul a 450 de încărcături). De asemenea, controlorii ar fi găsit 13.000 de metri cubi de provenienţă incertă.

Ţara noastră pierde în prezent 48 de hectare de pădure pe zi

Fenomenul jafului a fost dezvăluit de nenumărate ori de mass-media şi de diverşi proprietari de păduri. Curtea de Conturi a scris într-un raport că în primii 12 ani de la evenimentele din 1989, din pădurile statului şi din cele private s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn care le-au adus hoţilor minim 5 miliarde de euro. Din 2009 şi până în 2012 s-au înregistrat 31.456 cazuri de tăieri ilegale de arbori la nivel naţional, soldate cu amenzi sau dosare penale. O investigaţie RISE Project arată că 350.000 de hectare de pădure au fost rase de pe faţa pământului între vara lui 2013 şi vara lui 2014, iar în prezent 500.000 de hectare de pădure nu sunt păzite, deşi e obligatoriu. Cele mai afectate zone sunt în Suceava, Harghita, Covasna, Maramureș şi mai nou Parcul Naţional Retezat.

România deţine azi două treimi din pădurile bătrâne ale Europei

Defrişarea a accelerat dramatic după 2000, atunci când au venit în România austriecii de la Egger, Kronospan şi Schweighofer. Un material apărut în Der Spiegel susţine că Schweighofer reprezintă cauza defrişărilor. Conform materialului, majoritatea camioanelor cu lemne din Carpaţi ajung la cele patru fabrici ale companiei.

“Trunchiurile de copaci care sunt cojite, tăiate şi mărunţite în aceste
fabrici ajung în Germania şi Austria sub formă de paleţi, parchet sau plăci laminate”.

Produsele Schweighofer sunt livrate la firma germană Classen, unul dintre cei mai mari producători de laminat din lume, Denk GmbH, care produce mobilă pentru clădiri de birouri. De asemenea, lanţurile de supermarket Spar Österreich vând brichete de lemn din România.

Vasile Coman, directorul unei fabrici de prelucrare a lemnului din Vișeu de Sus, Maramureș,  a declarat pentru Der Spiegel, că Guvernul Năstase a scos la licitaţie în 2003, la un an după venirea Schweighofer în România, o mare parte din lemnul statului, sub forma de contracte pe zece ani. Câteva firme mari, printre care şi Schweighofer, spune Coman, au pus mâna pe afacere. Ori de câte ori se scoate la licitaţie o pădure, austriecii sunt primii veniţi. “Au prioritate datorită contractului şi iau întotdeauna lemnul cel mai bun la preţul cel mai mic. De abia după aceea începea licitaţia publică unde Schweighofer dădea din nou lovitura”, spune Coman, citat de Der Spiegel.

Schweighofer Holzindustrie România a creat peste 3.100 de locuri de muncă din România, însă fostul ministrul Doina Pană susţine că în paralel au distrus alte 50.000. Din cauza preţurilor dictate de austrieci, multe companii autohtone nu fac faţă, iar mii de ateliere de mobilă au dat faliment în ultimii ani. Coman susţine că el personal a dat afară 160 de muncitori în condiţiile în care preţul lemnului a crescut permanent în România în timp ce pe piaţa mondială aceasta a scăzut.

Preţul pădurilor autohtone sunt mult mai mici decât cele din Occident

În Germania, un hectar cu pădure se achiziţionează cu 20.000 de euro, în Austria cu 10.000 de euro iar în România îl poţi găsi la preţuri cuprinse între 1.000 şi 3.000 de euro.
Ieftinătatea a atras investitori precum Schweighofer, americanii de la Universitatea Harvard, care au luat 35.000 de hectare, finlandezii de la Tornatot, cu 15.000 de hectare sau nemţii de la Prokon, 45.000 de hectare în Bacău. Proprietăţile americanilor de la Harvard au ajuns în proprietatea suedezilor de la Ikea, care au devenit astfel cei mai mari proprietari de păduri din România.

Pe vremea ministeriatului Doinei Pană, a fost introdusă linia telefonică 112, Radarul Pădurilor. S-au primit 7.000 de telefoane în primele şase luni, 2.000 s-au dovedit ilegale dar autorităţile au luat măsuri doar într-un singur caz. Nimeni nu a reuşit sau nu a dorit să facă vreo conexiune până acum între defrişările ilegale şi Schweighofer Holzindustrie România. (cotidianul.ro)