Credincioşii ortodocşi din Maramureş au redactat la data de 10 iunie 1937 un memoriu semnat de peste 260 de credincioşi prin care au cerut ca protopopiatul de Maramureş să treacă sub jurisdicţia Mitropoliei de Bucovina, care a fost o mitropolie bogată. Acest memoriu a fost înaintat de către căpitanul Alexandru Simionescu din cadrul Batalionului 10 Vânători de Munte Sighet, Sfântului Sinod şi Patriarhului României. Prin trecerea sub jurisdicţia mitropolitului Puiu Visarion, ortodocşii maramureşeni au sperat că vor avea biserica mult dorită, cea care să reprezinte una din forţele de bază ale reînvierii Maramureşului.
Acest vechi şi important deziderat al Bisericii Ortodoxe Române a fost îndeplinit de guvernul Gheorghe Tătărăscu, prin înfiinţarea noii Episcopii a Maramureşului cu sediul la Sighetu Marmaţiei.
După două sute de ani de suferinţe şi nedreptăţi, adevărul istoric şi justiţia morală au biruit. Înmulţindu-se numărul de parohii ortodoxe pe teritoriul Maramureşului, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în baza canonului 34 Apostolic, a hotărât să se reînfiinţeze Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului, ca sufragană a Mitropoliei Bucovinei, în anul 1937, pe seama nevoilor duhovniceşti şi naţionale ale românilor ortodocşi din această parte a ţării. Prin jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 1874 din 14 iulie 1937, publicat în Monitorul Oficial nr. 167 din 23 iulie 1937 s-a reînfiinţat vechea Episcopie a Maramureşului, pe ziua de 1 iulie 1937, reşedinţa ei fixându-se la Sighet. Regele Carol al II-lea a aprobat acel jurnal prin Înaltul Decret Regal nr. 2971 din 21 august 1937, care s-a publicat în Monitorul Oficial nr. 194 din 24 august 1937.
Această Episcopie a Maramureşului a avut jurisdicţie asupra mănăstirilor şi parohiilor întregii populaţii ortodoxe române prezente în protopopiatele Sighet, Baia Mare, Cetatea de Piatră şi Satu Mare, în baza principiului autonomiei conform căruia Biserica îşi reglementează, conduce şi administrează independent, prin propriile organe, problemele bisericeşti, dogmatice şi de cult, fiind într-un raport legiferat faţă de Stat.
Evenimentul din 1 iulie 1937 a entuziasmat întreaga suflare românească ortodoxă. Au fost expediate telegrame omagiale de mulţumire regelui şi Înaltului Guvern al României reîntregită, apoi s-au oficiat Te – Deum-uri în toate bisericile ortodoxe cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Visarion Puiu, Mitropolitul Bucovinei şi Maramureşului. Un grup de peste 300 de credincioşi maramureşeni i-au mulţumit Mitropolitului Visarion printr-o scrisoare înregistrată în Cernăuţi sub nr. 9919 din 13 August 1937, pentru efortul depus în realizarea acestui deziderat.
Dr. Laurenţiu Batin
