Numărul de oameni cu vârste de peste 65 de ani ar urma să se dubleze până în 2050, el fiind în prezent de 617 milioane, adică 8,5% din populaţia lumii, arată un studiu al Biroului de recensământ din SUA. Cercetarea demonstrează că, la nivel global, speranţa de viaţă va creşte de la 68,6 ani în 2015, la 76,2 în 2050. Astfel, numărul persoanelor de peste 80 de ani ar urma chiar să se tripleze în unele ţări din Asia şi America Latină, creşterea estimată fiind de patru ori mai mare decât în prezent.
Creşterea speranţei de viaţă şi natalitatea din ce în ce mai scăzută vor determina, în viitor, dublarea populaţiei de vârstnici a Globului, cu toate că, „dacă oamenii trăiesc mai mult, nu înseamnă şi că trăiesc mai sănătos”, spune Richard Hodes, directorul Institutului naţional pe probleme de îmbătrânire din SUA. Bolile neinfecţioase reprezintă principala sursă de îngrijorare în rândul vârstnicilor din toată lumea, însă şi cele infecţioase sunt o ameninţare majoră în ţările cu venituri mici, dintre care multe se află în Africa. Consumul de alcool şi tutun, lipsa fructelor şi a legumelor din regimul alimentar şi cea de exerciţii fizice se numără printre principalii factori de risc asupra sănătăţii.
Şi în România situaţia vârstnicilor este îngrijorătoare. Conform celor mai recente date furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în ţara noastră sunt 3.247.774 de persoane cu vârsta de peste 65 de ani, iar dintre aceştia aproximativ jumătate sunt afectaţi de probleme de singurătate. Un raport naţional realizat de GfK anul trecut a arătat şi că cele mai mari probleme cu care se confruntă vârstnicii români sunt situaţia financiară, problemele de sănătate, dependenţa de ceilalţi, sentimentul de inutilitaate şi de singurătate, dar şi lipsa unui interlocutor.
În general, bătrâneţea este asociată cu o stare precară a sănătăţii, dar şi cu o viaţă mai puţin activă din punct de vedere social şi profesional, fapt ce aduce cu sine sentimentul de inutilitate sau respingere socială. Persoanele vârstnice asociază singurătatea cu lipsa celor dragi, locuitul singur, lipsa unui interlocutor, sau lipsa unui ajutor practic. Numărul femeilor afectate de singurătate este semnificativ mai mare decât cel al bărbaţilor, iar persoanele vârstnice din mediul urban sunt mai afectate de singurătate decât cele din mediul rural.
