Academia Română atrage atenția asupra pericolului reprezentat de excluderea studiului limbii latine și diminuarea numărului de ore la limba și literatura română și istorie, așa cum apar acestea în propunerile formulate în cele trei variante ale Planului-cadru pentru învățământul gimnazial din România de către Institutul de Științe ale Educației și care se află acum în dezbatere publică.

Într-o postare pe site-ul Academiei Române, reprezentând punctul de vedere al prestigiosului for referitor la documentul amintit, transmis de Biroul Prezidiului Academiei, acesta solicită ministrului Educației și Cercetării Științifice, Adrian Curaj, reanalizarea celor trei variante alte actualului Plan-cadru pentru învățământul gimnazial, alocarea unui număr optim de ore pentru disciplinele limba latină la clasa a VIII-a, limba și literatura română și istorie pentru întreg ciclul V-VIII, precum și pentru celelalte discipline de studiu.

„Academia Română vă solicită (…) elaborarea atentă a unor programe echilibrate, care să țină cont de principiile interdisciplinarității și complementarității, astfel încât învățământul gimnazial să-și îndeplinească în mod real misiunea: aceea de a forma cultura generală a elevilor și a pune bazele dezvoltării armonioase a tinerei generații”, se menționează în document.

Potrivit Academiei Române, excluderea studiului limbii latine și diminuarea numărului de ore la limba și literatura română și istorie (…) reprezintă „un pericol”, reprezentanții forului motivând că „vârsta gimnazială, cuprinsă între 10-15 ani, este cea mai propice dezvoltării unei personalități armonioase, deopotrivă sensibilă, rațională și creativă”.

„Istoria cu deosebire oferă o perspectivă largă asupra realității, situată în orizontul devenirii, și asigură, astfel, cadrul de integrare și capacitatea de a răspunde provocărilor prezentului. Limba și literatura română dezvoltă capacitatea de înțelegere a noțiunilor, conceptelor, fenomenelor, dar și sensibilitatea, bunul gust, receptarea estetică. Și, desigur, atât de necesara capacitate de exprimare corectă și de structurare a unui discurs cu sens. Latina consolidează cunoștințele de gramatică, de logică, furnizează terminologia pentru majoritatea științelor exacte și, nu în ultimul rând, este purtătoarea unor valori care au stat la baza construirii civilizației europene moderne și contemporane”, precizează Academia Română.

Academie Română consideră că „propunerile acestui nou Plan-cadru compromit printr-un singur gest, insuficient cântărit, eforturile a generații de intelectuali responsabili și pun sub semnul pericolului însăși identitatea noastră”.

„Să nu uităm că însuși statul român s-a constituit, la 1859, în jurul ideii de unitate a tuturor celor ‘de gintă latină’. În acest context, prima misiune a Academiei Române, la 1866, a fost să alcătuiască gramatica și dicționarul limbii române și să redacteze tratatul de istoria românilor, tocmai pentru a susține și cultiva conștiința identității noastre. (…) Consecințele nu vor întârzia să apară, iar Istoria nu va fi îngăduitoare”, se arată în document.

De asemenea, în document este sesizat „un alt viciu fundamental al actualului Plan-cadru, și anume tendința de a avea la nivelul învățământului gimnazial cât mai multe materii cu doar o oră de studiu pe săptămână, periclitând astfel instruirea solidă și educația”.

„Membri ai Academiei Române au semnalat în repetate rânduri insuficiența numărului de ore la disciplina istorie, inconsistența programelor și deficiențele manualelor. Specialiști din institutele de cercetare ale Academiei Române au adresat memorii și au propus Ministerului Educației sprijin și consiliere în elaborarea ghidurilor de predare și în perfecționarea cadrelor didactice” , menționează sursa citată.

Punctul de vedere este semnat de membrii Biroului Prezidiului Academiei Române: acad. Ionel-Valentin Vlad, președintele Academiei Române, acad. Cristian Hera, acad. Bogdan Simionescu, acad. Alexandru Surdu, acad. Victor Spinei, vicepreședinți ai Academiei, și acad. Victor Voicu, secretar general al prestigioasei instituții.

O solicitare similară, intitulată „Apel pentru limba latină”, a fost adresată ministrului Curaj, la inițiativa acad. Bogdan C. Simionescu și acad. Solomon Marcus, de către un grup de 500 de intelectuali români, între semnatari numărându-se: acad. Eugen Simion, acad. Ioan Aurel Pop, acad. Marius Sala, membrii corespondenți și de onoare ai Academiei Române, cercetători din institutele de cercetare din București, Iași și Cluj-Napoca ale acestui for.