Printre extremiştii de dreapta ai Europei un simbol devine din ce în ce mai popular: steagul rusesc. „Rusia construieşte o structură similară cu cea a Internaţionalei Comuniste” (Comintern), se arată într-un raport al serviciilor secrete cehe BIS, citat de Spiegel Online, scrie euractiv.ro.

Spre deosebire de era sovietică, Moscova şi-a îndreptat atenţia spre formaţiunile de dreapta, nu de stânga. Strategia rusă se bazează pe ideologia expansionistă a lui Aleksandr Dughin, consideră BIS.

Profesor la Universitatea din Moscova, Dughin visează la „o revoluţie conservatoare” la nivel global. Este consilierul preşedintelui Dumei de Stat şi apropiat al lui Vladimir Putin. Acesta ţine legătură cu susţinătorii europeni ai Rusiei.

Aleksandr Dughin a fost de două ori în vizită în România. Cu ocazia vizitei din 2013, Dughin a trecut şi pe la fundaţia Titulescu a fostului premier Adrian Năstase. Într-un interviu acordat site-ului ungar alfahir.hu, în ianuarie 2015, Dughin a susţinut că ţări precum Ungaria, România, Austria, Serbia și Slovacia ar putea fi absorbite într-un „bloc eurasiatic” mai mare. Pe 7 iulie 2013, ideologul rus a declarat pentru Vocea Rusiei că „a treia verigă a lanţului regional al apropierii de noua alianţă (eurasiatică – n.r.) va fi România”, care, „intrând în această uniune”, s-ar putea uni cu Moldova.

Lista prietenilor de dreapta ai Rusiei, prezentată de Spiegel Online:

1. Gabor Vona, preşedintele Jobbik, formaţiune de extremă dreapta din Ungaria. El consideră Rusia drept un gardian al „adevăratelor valori europene” şi o contrapondere la „trădătoarea UE”. În 2013 a ţinut un discurs la Universitatea Lomonosov din Moscova, la invitaţia lui Aleksandr Dughin.

2. Viktor Orban: Partidul său, Fidesz, are contacte cu ideologul Kremlinului, Aleksandr Dughin. Premierul ungar a dat ca model Rusia lui Putin pentru dezvoltarea unui „stat iliberal”.

3. Johan Bäckman: Finlandezul este un adept al teoriilor conspiraţioniste şi susţine că jurnalista Ana Politkovskaia, o opozantă a lui Putin ucisă în 2006, s-ar fi sinucis, deoarece suferea de depresie. Bäckman a fost „observator” la referendumul în urma căruia Rusia a anexat Crimeea, afirmând că acesta a fost „perfect legitim conform dreptului internaţional”. Ruşii pretind că Bäckman ar fi un activist pentru drepturile omului.

4. Mateusz Piskorski: Polonezul a fost purtătorul de cuvânt al populistului Andrzej Lepper, după care şi-a făcut partid – Smiana. A călătorit în Crimeea în 2014 în timpul referendumului nerecunoscut pe plan internaţional. Este cunoscut pentru simpatii neonaziste şi publică pe site-ul rusesc WhiteWorld.

5. Partidul Ataka (Bulgaria): Liderul său, Volen Siderov, este antisemit. În Ucraina el vede „o clică de evrei radicali, care sunt finanţaţi de alţi evrei capitalişti din SUA”. După ce Putin a devenit din nou preşedinte, în 2012, Siderov şi-a exprimat satisfacţia: Rusia este condusă în cele din urmă de cine trebuie. În 2014, Siderov a primit, la Moscova, un premiu, pentru serviciile aduse prieteniei bulgaro-ruse.

6. Jared Taylor (SUA),autor al cărţii „White Identity”, a ţinut un discurs la Forumul Conservator Internațional de la Sankt Petersburg, în martie 2015. Un alt invitat al reuniunii: Nathan Smith, autointitulat „ministru de externe” al Texas National Movements. Ulii de la Kremlin cred cu tărie că dezintegrarea Statelor Unite va începe în curând cu independenţa statului Texas.

7. Heinz-Christian Strache şi FPÖ: Când vine vorba de intervenţia în Ucraina, partidul austriac de extremă dreapta FPÖ e unul dintre cei mai buni aliaţi ai Moscovei. Membrii formaţiunii cer eliminarea rapidă a sancţiunilor împotriva Rusiei. Strache şi specialistul pe probleme de politică externă al FPÖ au fost şi ei „observatori” la referendumul din Crimeea. Au primit finanţare de la „Eurasian Observatory for Democracy and Elections”, organizaţie condusă de un extremist de dreapta din Belgia şi finanţată de Moscova.

8. Grecia: Nikolaos Michaloliakos, liderul partidului neonazist „Zori Aurii”, ai cărui logo aminteşte de svastica lui Hitler, pledează pentru „o alianţă naturală” cu Moscova. Konstantin Malofeiev este prieten cu mogulul media Giannis Karageorgis.

9. Nick Griffin: În 2011, liderul British National Party, de extremă dreapta, a avut prima apariţie importantă la televiziunea rusă. La alegerile parlamentare din decembrie 2011, Griffin s-a prezentat ruşilor drept „un observator independent”.

10. Manuel Ochsenreiter: A scris pentru „Deutsche Militärzeitschrift”, o publicaţie de extremă dreapta. În martie 2014, aflat în Crimeea, el îi informa pe telespectatorii Russia Today că nu există soldaţi ruşi pe străzile peninsulei ucrainene, aşa cum relata presa occidentală.

11. Pegida: Agenţia Ruptly, controlată de statul rus, a transmis live pe Internet protestele Pegida din 2015. La o demonstraţie a organizaţiei populiste de dreapta din Dresda, din ianuarie anul trecut, Lutz Bachmann, fondatorul Pegida, l-a prezentat pe rusul Alexander Orşulevici drept invitat de onoare. Reprezentant al unei grupări separatiste baltice, Orşulevici este originar din Kaliningrad.

12. Jürgen Elsässer: Fost comunist, acum redactor al revistei Compact, el susţine că Angela Merkel este „o dictatoare” şi face apel la ofiţerii conservatori din Bundeswehr să iniţieze o lovitură de stat militară.

13. Nigel Farage: Şeful formaţiunii eurosceptice UK Independence (UKIP) crede că Putin este „genial”. A fost o prezenţă constantă la postul de televiziune Russia Today, destinat străinătăţii.

14. Udo Voigt şi NPD: Vladimir Putin i-a „vrăjit” de ceva timp pe extremiştii de dreapta din Germania. În 2012, în Saxonia Anhalt, NPD (Partidul Naţional Democrat German) îl lăuda pe Putin, care conduce „fără teamă” Rusia către libertate şi independenţă. Anul trecut, Voigt, europarlamentar, a fost prezent la Forumul Conservator Internaţional de la Saint Petersburg.

15. Alexander Gauland: Liderul formaţiunii Alternativa pentru Germania (AfD), extremă dreapta, a participat, în decembrie 2014, la o întâlnire la Ambasada rusă din Berlin. Tot în 2014, o delegaţie a partidului condusă de Gauland a vizitat Sankt Petersburg, la invitaţia unei fundaţii finanţată de oligarhul Malofeiev.

16. Matteo Salvini: Liderul formaţiunii extremiste italiene Liga Nordului este un oponent ferm al sancţiunilor împotriva Rusiei. Salvini a numit Moscova „partenerul natural al Europei” şi partidul lui Putin „Rusia Unită”, o „organizaţie soră”. S-a pozat în Crimeea cu steaguri ruseşti şi în Piaţa Roşie, purtând un tricou cu chipul lui Putin. Preşedintele rus l-a primit la Kremlin, în 2014.

17.Marine Le Pen: Preşedintele Frontului Naţional apreciază Rusia, considerând-o „un model pentru politici economice patriotice”. I-a luat apărarea lui Putin pentru intervenţia în Ucraina. Consilierul său Aymeric Chauprade este cel care ţine legătura cu Moscova. Frontul Național ar fi primit de la o bancă rusească un împrumut în valoare de mai multe milioane de euro.

Sursa: stiripesurse.ro