Primarul care a deschis larg porțile municipiului Baia Mare spre o dezvoltare fără precedent în istoria orașului a acceptat să fie subiectul unei serii de interviuri care vor fi postate în zece părți pe site-ul www.2.actualmm.ro și vor fi publicate și în paginile cotidianului Graiul Maramureșului. Zece teme de discuție importante, întrebări din domenii de interes pentru comunitate, de la administrație, politică, educație, cultură, credință, dar și despre familie și viața personală a omului Cătălin Cherecheș. Pe el îl cunoaștem bine, mult mai îndeaproape decât pe orice alt primar sau politician pe care l-a avut Baia Mare sau Maramureșul.
Poate tocmai pentru că nu a uitat nici o secundă că este un om care trebuie să rămână printre și lângă oameni. Vă propunem o altă abordare față de clasicele interviuri, o abordare care ne va permite să îl înțelegem mai bine pe Cătălin Cherecheș, de la primarul care pune suflet la omul care a pus Baia Mare pe harta orașelor importante din România. Primul subiect dezbătut în cadrul acestui demers este probabil cea mai de interes temă pentru comunitatea băimăreană: dezvoltarea economică și locurile de muncă.
Baia Mare a cunoscut o creștere economică importantă în ultimii cinci ani, dar a înregistrat o creștere și pe piața muncii fiind create 6.600 de noi locuri de muncă. Următorii cinci ani se anunță cu motoarele turate: proiecte de dezvoltare importante urmează să fie implementate de administrația publică locală și vom avea la dispoziție și 122 de milioane de euro din fonduri europene care ne pot propulsa în topul orașelor prospere din România.
Ați fost ales primar într-un moment în care România resimțea încă din plin efectele crizei economice (deși oficial se vorbea de o creștere în anul 2011), când măsurile de austeritate se resimțeau în rândul populației, dar și la nivelul administrației locale. Mai mult, în urmă cu cinci ani, Baia Mare era încă privit drept locul unde se agață harta-n cui, un oraș unde nu se întâmplă niciodată nimic, lăsat mereu la capăt de listă de autoritățile centrale și care nu părea să aibă vreo șansă de a ieși din izolare. Apoi încet, dar sigur, despre Baia Mare am început să auzim pe plan național și internațional. Ați venit în 2011 în fața băimărenilor și ați vorbit despre necesitatea relansării și dezvoltării economice și despre noi locuri de muncă. Ce ați reușit din ceea ce v-ați propus în urmă cu patru ani?
„Momentul în care băimărenii mi-au acordat încrederea lor și m-au ales primar, în 2011, nu a fost cel mai simplu și asta în contextul problemelor existente la nivel național, respectiv prin prisma faptului că Baia Mare se afla încă sub stigmatul de fost oraș minier. Un oraș care, în cei 20 de ani de după revoluție, nu a reușit să țină pasul cu celelalte municipii, fiind privat de investiții majore și dezvoltare, fapt care a generat un anumit handicap. Pe lângă rezolvarea problemelor mărunte, dar multe din zona de infrastructură și servicii, în paralel cu investițiile și demersurile pe care le-am făcut pentru a da o nouă față acestui oraș, în ultimii patru ani am făcut eforturi susținute pentru a sprijini mediul de afaceri local și pentru a atrage noi investitori. Datele oficiale ale Oficiului Național al Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș arată că persoanele juridice și fizice care întreprind activități economice pe raza municipiului Baia Mare numără cu 25% mai mult acum decât în 2010, iar ultimii cinci ani au adus o creștere de 20% în volumul de activitate realizat în municipiu. În 2014, afacerile băimărene au încasat cu 250 milioane de euro mai mult decât în 2010, ajungând la o cifră de afaceri cumulată de 1,5 miliarde de euro anual. Creșterea a adus în conturile agenților economici băimăreni profituri cumulate de 360 de milioane de euro pentru aceeași perioadă. Toate aceste date oficiale demonstrează că suntem pe drumul cel bun. Dar marile proiecte de dezvoltare economice abia au început să fie implementate. Mă refer la proiectele care vor atrage investitori importanți, cum este amenajarea celui mai mare Parc Industrial din România sau cel pentru Industrii creative pe care dorim să îl realizăm pe locația fostei platforme Cuprom. Dacă includem aici și proiectul pentru Capitală Europeană a Culturii în 2021, dacă ținem cont și de datele oficiale ale instituțiilor, Baia Mare este noul performer economic al nord-vestului și asta se va simți și mai bine în următorii ani„.
Care sunt domeniile de activitate aflate pe un trend ascendent în ultimii ani în Baia Mare și ce ați făcut practic la nivelul administrației locale pentru a susține creșterea economică înregistrată în ultimii patru ani?
Mineritul a fost înlocuit ca pondere în volumul activității economice prin consolidarea industriei prelucrătoare și creșterea consumului cu 25%, într-o perioadă în care a stagnat în majoritatea centrelor urbane ale țării. Sectorul hotelier și cel al alimentației publice a crescut cu 15% în timp ce de departe cel mai dinamic sector, IT&C-ul, a crescut cu 40%, contribuind cu 15 milioane de euro în plus față de ce producea în 2010. La aceste rezultate contribuie o serie de elemente favorabile cum ar fi proximitatea resurselor lemnoase, atractivitatea costului redus al forței de muncă din România, apropierea de granițele cu spațiul Schengen și poziția geografică a orașului care permite timpi reduși de transport către piața central-europeană. Toate acestea au contribuit la facilitarea unei tranziții de succes, care s-a dovedit dezastruoasă pentru alte orașe cu specific minier, cum ar fi Petroșani sau Deva. Un factor vital îl reprezintă politicile investiționale și deciziile administrației publice locale care au influențat dinamica economică și au setat direcția de dezvoltare a orașului. Am recalibrat dacă vreți, prin intervenții subtile, dar necesare, arhitectura economică a orașului. La începutul anului 2012, atunci când consumul era în scădere, am luat decizia de a renunța la majorările pe creanțele fiscale restante și asta a avut un impact dublu. Nu a pus nici presiune pe consum și a permis o colectare foarte bună a taxelor și impozitelor locale ceea ce a însemnat că am putut veni cu noi și noi investiții. Eforturile pe care le facem la nivelul administrației publice pentru a ridica încontinuu calitatea spațiului urban ne permit să pregătim terenul pentru dezvoltarea turistică, pe care mizăm foarte mult în viitor. Deja există o creștere a încasărilor în zona de turism și asta este și un rezultat al investițiilor pe care noi le-am realizat deja în oraș cum ar fi infrastructura, iluminatul, designul urban, amenajare peisageră, regenerarea urbană, mentenanța. Faptul că avem noi investiții pe care le-am inaugurat și care atrag atenția turiștilor români și străini, cum este Piața Cetății, dar și Parcul Central, ne ajută foarte mult în dorința noastră de a ne dezvolta din punct de vedere turistic. Urmează și alte investiții care susțin această dorință, Colonia Pictorilor, respectiv proiectul care vizează reabilitarea ștrandului municipal, unde ne dorim să realizăm un adevărat punct de atracție pentru băimăreni și turiști deopotrivă.
Ce rezultate ați înregistrat în ceea ce privește piața muncii? Spuneați că vreți 10000 de noi locuri de muncă în Baia Mare, cât ați reușit până acum și ce veți face în continuare?
Baia Mare are cea mai mică rată de șomaj din regiune, asta relevă datele oficiale. În ultimii cinci ani, în Baia Mare, conform datelor obținute de la Inspectoratul Teritorial al Muncii și Inspecției Muncii, au fost create 6600 de noi locuri de muncă. Registrul General de Evidență a Salariaților arată faptul că numărul salariaților băimăreni a crescut cu 15% față de valoarea înregistrată în 2010, confirmând performanțele economice ale orașului nostru. Volumul activității economice în municipiul Baia Mare a crescut din 2010 și până în 2015 cu cca. 200 de milioane de Euro. Aproximativ 1300 de persoane au fost angajate în sistemul public, în schimb, sectorul privat a prezentat o creștere accelerată a nevoilor de forță de muncă, angajând aproximativ 5000 de noi salariați în doar cinci ani. Marii angajatori și-au consolidat statutul și prezența competitivă în piață. Activitățile din domeniul prelucrării lemnului au crescut ca cifră de afaceri, profit net, dar și număr de salariați. Astfel, 5000 de persoane sunt astăzi active în fabricile de mobilă, cu cca. 1000 mai mult decât în 2010, la fel și în domeniul silviculturii. Construcțiile civile și-au recăpătat capacitatea de a angrena cantități mari de forță de muncă, creându-se 1700 de noi locuri de muncă în acest domeniu. Datele oficiale demonstrează clar că Baia Mare își reclamă din ce în ce mai mult statutul de zonă logistică de tranzit, având în vedere proximitatea granițelor cu Ungaria și Ucraina. Transporturile de mărfuri angrenează astăzi cu 1000 de salariați mai mult decât la sfârșitul anului 2010, angajând 1805 de persoane. La fel, turismul reprezintă o din ce în ce mai importantă resursă economică în piață, în domeniul hotelier și al alimentației publice, 600 de noi salariați fiind angajați în acest sector în ultimii cinci ani. Expansiunea economiei băimărene și crearea de noi locuri de muncă are o serie de surse, atât de context global, cât și de aplicare locală a unor politici și inițiative de succes. Deschiderea de noi piețe și investițiile în infrastructură au contribuit la prezența din ce în ce mai competitivă a jucătorilor locali în piață națională și europeană. La fel, dinamismul investitorilor a contribuit la consolidarea mediului de afaceri, fructificând avantajele competitive locale, cum este proximitatea față de resursa lemnoasă. Politicile publice locale privind atragerea de noi investiții în economie prin diverse instrumente au dat roade. Atât producția, cât și consumul au crescut cu 25% în ultimii cinci ani. Creșterea economică și cele 6.600 de noi locuri de muncă au avut un impact direct în sensul ridicării nivelului de trai și deci, în mod subsecvent, a consumului din piață. Comerțul global a crescut ca volum cu 150 de milioane de euro față de valoare din 2010, adunând anual o cifră de afaceri de jumătate de miliard de euro. Mai mult, crearea noilor locuri de muncă a injectat aproximativ 3 milioane de euro anual în consum. Astfel, ca efect indirect, capitalul a produs o nevoie de noi locuri de muncă în comerțul cu amănuntul, domeniu în care s-au creat 1200 de noi locuri de muncă.
Ce vă propuneți la acest capitol în perioada următoare?
Creșterea producției și creșterea turismului sunt două dintre componentele pe care administrația pariază pentru perioada imediat următoare. Realizarea celui mai mare Parc Industrial din România la Baia Mare va produce o creștere a competiției și a volumului produs în municipiu, dar și o polarizare a forței de muncă din localitățile și județele vecine. Provocarea este aceea de a absorbi salariați de înaltă calificare și de a favoriza creșterea în domeniul cercetării și al dezvoltării. Mai mult, realizarea Parcului Natural Firiza și a dezvoltării unui complex turistic conex va produce un impact major în structura economică locală, favorizând consolidarea turismului și crearea de noi locuri de muncă în acest domeniu.
122 de milioane de euro din fonduri europene vor ajunge în Baia Mare în următorii ani. Ce investiții veți realiza din această sumă considerabilă?
Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest a trimis autorităților public locale spre consultare ghidul de finanțare care coordonează investițiile dedicate municipiilor reședință de județ din cadrul noul Programului Operațional Regional. Municipiul Baia Mare dispune de un buget operațional de aproximativ 122 milioane de Euro pentru investiții publice, din care 33 de milioane sunt o alocare fixă pentru proiecte care țin de mobilitatea urbană. În 2015, la nivel de Consiliu Local am aprobat Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană, care include proiectele care vor fi realizate folosind bani europeni. Cei 33 de milioane de euro vor fi utilizați pentru reabilitarea arterelor rutiere principale, inclusiv în zona cartierelor Ferneziu – Firiza, pentru reabilitarea spațiilor publice pietonale, piețele centrale și malurile râului Săsarului, dar vom implementa și un sistem integrat de piste de biciclete la nivelul întregului oraș. Restul alocării până la 122 milioane de Euro vor fi investiți în proiecte de infrastructură economică, culturală, socială și sanitară.
Care sunt proiectele majore pe care le veți implementa pentru a susține dezvoltarea economică continuă a municipiului Baia Mare?
Din punct de vedere economic, lucrările publice pentru care se vor utiliza banii europeni sunt centrul de transfer tehnologic, incubatorul de afaceri din cadrul noului Parc Industrial și centrul pentru industrii creative din zona Cuprom. Municipiul Baia Mare va dispune de fonduri europene din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare pentru decontaminarea solurilor poluate aferente platformei industriale Cuprom. Asta evident, după ce vom finaliza procedura de achiziție a acestui sit. Din cele 122 milioane de euro vom finanța și proiectele legate de candidatura orașului nostru la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Este vorba de restaurarea Cinematografului Minerul, a Casei Iancu de Hunedoara și a Castelului Pocol. Am gândit proiecte și în domeniul social, unde vom investi în locuirea socială, dar și în dotări pentru seniori, tineret și persoane defavorizate. Proiectele tehnice pe care le vom depune pentru finanțare europeană sunt, în mare parte, finalizate. Faptul că ne-am pregătit din timp cu proiecte de anvergură, pe care le-am verificat pe întregul lor parcurs, ne poate aduce un mare avantaj. Dacă vom reuși să utilizăm întregul buget operațional până în 2020, avem posibilitatea de a crește absorbția până la 135 milioane de Euro. Sunt convins că Baia Mare va deveni un exemplu în atragerea de fonduri europene pentru proiecte de calitate. În mod personal, îmi asum această misiune.
Ce ați făcut în ultimii cinci ani se vede cu ochiul liber, se aude în țară și chiar în străinătate. Baia Mare a ajuns în topul orașelor importante din România. Ce urmează în următorii cinci ani?
Provocările următorilor cinci ani sunt multe și mari. Dar la fel cum am făcut primii pași înspre dezvoltare, cu toate că unii au spus că suntem prea curajoși și iată, astăzi vorbim de Baia Mare care stă la masa greilor, atât pe plan național cât și internațional, cred că nu mai este o opțiune să ne dorim lucruri mărețe, ci este o obligație pe care o avem pentru generațiile care vor veni. Pentru următorii ani Baia Mare trebuie să devină un teren fertil pentru noi investiții în turism, servicii și industrii de mare valoare adăugată. Prin planurile și direcțiile de dezvoltare pe care ni le-am propus ne arătăm disponibilitatea pentru noi investiții și intenția de a consolida mediul economic în creștere. Constituirea celui mai mare Parc Industrial din țară în zona de sud a municipiului poate atrage investiții ale marilor companii europene. Cele 1000 de hectare pe care Parcul Industrial va activ vor fi ocupate de noi afaceri care vor produce atât creșteri ale volumului activității în oraș, cât și o sporire a nivelului de trai. Oportunitatea va aduce după sine crearea de noi locuri de muncă. Și asta nu numai pentru băimăreni, ci pentru întreaga regiune. Turismul este o altă axă pe care dorim să ne dezvoltăm și care poate produce un impact consistent în structura economică a orașului. Avem și aici proiecte mari, crearea premizelor pentru dezvoltarea unui parc turistic în Firiza, un complex cu 2000 de locuri de cazare, hoteluri de patru și cinci stele, centru spa, ferme agricole, viticole și pomicole, dar și infrastructură pentru turism montan, cu trasee turistice alpine, zone pentru mountain bike și altele. Baia Mare poate deveni un nod modal de intrare în două zone turistice de mare potențial, Maramureșul istoric și Bucovina. O altă mare dorință pe care o am și pentru îndeplinirea căreia deja am făcut pași importanți este recalibrarea imaginii orașului pe plan național și internațional, din oraș al poluării în oraș verde, din oraș minier în oraș al culturii. Aici avem candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii și constituirea Parcului Natural Firiza. Această repoziționare în vederea creșterii turismului este de natură să creeze noi investiții, noi locuri de muncă și un nou suflu în economia locală”.
Cătălin Cherecheș va candida pentru un nou mandat la alegerile locale care vor avea loc la începutul acestei veri. A anunțat deja că va face acest pas alături de cetățeni, susținut de platforma civică pe care a gândit-o și unde este binevenit oricine, indiferent de orientarea politică. Este vorba despre Coaliția pentru Baia Mare unde pot să se înscrie sau să îl susțină, pe lângă cetățeni, organizații neguvernamentale, partide politice, orice băimărean, maramureșean, român care iubește comunitatea și Baia Mare și crede în proiectele care pot duce orașul nostru într-o nouă etapă de dezvoltare. Vă invităm să urmăriți platforma online www.2.actualmm.ro și să citiți Graiul Maramureșului în următoarele două săptămâni pentru a descoperi zi de zi câte unul dintre cele zece interviuri realizate pe zece teme de interes cu primarul Cătălin Cherecheș. Despre băimăreni și Baia Mare, despre administrație și dezvoltare economică, politică, educație, cultură și artă, credință, familie și viață personală, planuri de viitor, Baia Mare Capitală Europeană a Culturii în 2021 și planuri de viitor.
Annamaria Somay
