Remus Borza, administratorul judiciar al insolvenţei Hidroelectrica, a fost propus de către stat şi pentru preluarea Complexului Energetic Hunedoara, însă decizia instanţei privind intrarea în insolvenţă a companiei a fost amânată pentru joi, 7 ianuarie.

Borza a eliminat „băieţii deştepţi“ de la Hidroelectrica şi a renegociat aproape 500 de contracte, ducând compania de stat de la pierderi în anul 2012 la un profit net de 900 de milioane de lei în 2015, în condiţiile în care societatea a fost afectată de secetă.

Consiliul de Administraţie al Complexului Energetic Hunedoara a decis pe 28 decembrie să ceară intrarea voluntară a companiei în insolvenţă, în încercarea de a evita falimentul.

Compania are datorii de 1,2 miliarde de lei şi popriri pe toate conturile. Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a vizitat la sfârşitul lunii decembrie CE Hunedoara, cerând conducerii companiei să îşi asume situaţia dezastruoasă în care se regăseşte aceasta şi să ia măsuri pentru a împiedica intrarea în faliment. El declara atunci că un posibil faliment ar putea afecta zeci de mii de familii din Valea Jiului şi ar periclita siguranţa sistemului energetic naţional.

Complexul Hunedoara este cel mai scump producător de energie din România, cu un preţ de producţie al energiei electrice de peste 300 de lei/MWh, de două ori mai mare decât tariful mediu de vânzare de pe piaţă. Complexul Energetic Hunedoara este compus din termocentralele Deva şi Paroşeni, plus minele viabile de huilă din Valea Jiului, respectiv Lupeni, Lonea, Livezeni şi Vulcan, compania deţinând o cotă de piaţă de aproximativ 5% din producţia de energie electrică din România şi având aproximativ 6.500 de angajaţi.

Situaţia companiei s-a înrăutăţit considerabil în ultima vreme, după ce Ministerul Mediului a amendat compania cu 538 de milioane de lei pentru achiziţia cu întârziere a certificatelor de emisii de dioxid carbon.

Din cauza problemelor financiare tot mai grave şi a nerestructurării, compania a ajuns într-o situaţie extrem de gravă. Cum nu a avut suficienţi bani, compania nu a reuşit nici să-şi achiziţioneze toate certificatele de emisii necesare. Un certificat de dioxid de carbon se achiziţionează pentru fiecare tonă de CO2 aruncată în aer, iar o astfel de cantitate ajunge în atmosferă la producerea unui MWh.

Astfel, la finele lunii aprilie, când era termenul-limită, compania nu a putut să achiziţioneze decât o parte din certificate, riscând amenzi de 100 de euro pentru fiecare din cele peste 1,2 milioane de certificate neachiziţionate încă, adică o sumă totală de 120 de milioane de euro. Statul a iniţiat acordarea unui ajutor de salvare, în valoare de 167 de milioane de lei, iar Comisia Europeană l-a aprobat, cu condiţia ca societatea să returneze un alt ajutor de stat, primit ilegal de companie, prin contracte directe cu Hidroelectrica.

Comisia Europeană a impus drept condiţie pentru acordarea ajutorului separarea părţii termo de minele de huilă şi realizarea unui plan de restructurare, care trebuia prezentat în şase luni.

Ulterior, însă, lucrurile s-au făcut în stil românesc. Ministerul Finanţelor nu a dorit să elibereze ajutorul până la recuperarea celui legat de contractele cu Hidroelectrica. Cum compania nu avea oricum bani, a fost nevoie ca societatea să se împrumute de la Trezoreria statului.

Toate aceste operaţiuni au durat câteva luni, iar compania nu a primit decât o tranşă de 98 de milioane de lei. Complexul Energetic Hunedoara a cumpărat, într-un final, certificatele de carbon, însă mult prea târziu. Fostul ministru al Energiei Andrei Gerea chiar promitea că societatea nu va fi amendată, din moment ce a cumpărat certificatele, chiar dacă mai târziu. Ceea ce nu a oprit, însă, Ministerul Mediului să aplice totuşi amenda de 538 de milioane de lei.

sursă ştire adevarul.ro