Într-un caz clasic de bloc construit lângă o casă, proprietarii acesteia au primit prin decizia Curții de Apel Cluj despăgubiri de peste 283.000 lei (circa 65.000 de euro) pentru că valoarea casei s-a diminuat cu 40% din cauza execuției blocului, dovedindu-se prin expertiză că blocul ridicat în baza autorizației de construire din 2008 nu permite însorirea minima de o oră și jumătate zilnic pentru imobilul reclamanților. Decizia judecătorilor este prezentată de site-ul clujust.ro.

Decizia privește un exemplu de urbanism după ureche intens mediatizat în 2009. Este vorba despre un bloc lung cu trei etaje și mansardă din capătul străzii Câmpului, pe locul căruia trebuia să fie locuințe unifamiliale înșiruite. Autorizația de construire a fost emisă de Primăria Cluj-Napoca pe numele unei persoane fizice, Ioan Șeulean, beneficiarul imobilului. Lângă bloc se află casa soților Roșca, care au început demersurile în justiție acum șase ani! În paralel, și Primăria Cluj-Napoca s-a judecat cu constructorul și a câștigat ”desființarea lucrărilor executate”, dar blocul e tot ”în picioare” și locuiesc oameni în el. Așadar, soților Roșca le-a rămas să se judece pentru repararea prejudiciului suferit. Mai întâi, dosarul s-a plimbat de la la Judecătorie la Tribunalul Specializat pentru stabilirea competenței. În 2012, Tribunalul Specializat (Comercial) le-a respins acțiunea.

Însă, în 2015, Curtea de Apel Cluj a decis: ”Respinge excepţia necompetenţei materiale a primei instanţe in soluţionarea cauzei. Admite apelul declarat de reclamanţii Roșca Adrian Cosmin şi Roșca Ana Monica impotriva sentinţei civile nr. 4385 din 29.11.2012 pronunţată în dosarul nr. 1397/1285/2012 al Tribunalului Specializat Cluj pe care o schimbă in tot in sensul că admite acţiunea precizată şi in consecinţă: obligă pârâţii in solidar, la plata către reclamanţi a sumei de 283.757 lei cu titlu de despăgubiri şi 12.992,85 lei cheltuieli de judecată din care 2560 lei către reclamanţi şi 10.432,85 lei în favoarea statului. Decizia este definitivă şi executorie. Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.”

Între timp, Primăria Cluj-Napoca a fost executată silit de 311.878 lei, așa cum am arătat AICI, iar investitorul Ioan Șeulean a rămas fără bani, căci la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde dosarul a ajuns în recurs, a cerut ajutor public judiciar ca să se judece în continuare.

Extrase din motivarea Curții de Apel Cluj
”Reclamanții apelanți au promovat împotriva pârâților o acțiune în despăgubiri solicitând prin acțiunea precizată la data de 17.11.2009 repararea prejudiciului produs prin edificarea unei construcții în baza unei autorizații emise cu nerespectarea exigențelor legale și prin încălcarea acesteia de către pârâtul Șeulean Ioan .

Starea de fapt reținută de prima instanță și necontestată a relevat că pârâtul Șeulean Ioan a edificat o constructie pe terenul invecinat cu proprietatea reclamantilor, în baza autorizatiei de construire nr.1210/25.07.2008 emisa de pârâtul Municipiul Cluj Napoca.

Autorizatia de construire permitea executarea lucrarilor de construire pentru „Locuinte unifamiliale insiruite (20 case unifamiliale – 7+6+7 module)” in regim de inaltime D+P+2E.

Paratul nu a respectat proiectul autorizat, in sensul ca a creat usi de acces direct din demisol spre exterior, pe fatada N-V, usi si goluri care nu au fost prevazute in proiect si a schimbat principiul caselor unifamiliale cu tronsoane de două module cu acces de pe aceeasi scara prin modificarea compartimentarii interioare.

Procesul verbal de constatare a contraventiei nr. 2151/18.06.2009, confirmă că s-a aplicat pârâtului Șeulean Ioan o amenda in cuantum de 10.000 lei si s-a dispus oprirea imediata a lucrarilor si solicitarea de la Primaria mun. Cluj-Napoca a analizarii situatiei in vederea solutionarii conform prevederilor legale .

Nici după aplicarea sancțiunii pârâtul nu s-a conformat celor dispuse prin procesul verbal nr.2151/18.06.2009, construcția fiind finalizata.

Prin sentinta civila nr.2356/19.02.2010 pronuntata de Judecatoria Cluj-Napoca in dosarul nr.xxxxx/211/2009 ramasa irevocabila s-a dispus, la solicitarea titularului dreptului, Municipiului Cluj-Napoca, obligarea pârâtului la desființarea lucrărilor executate nelegal in Cluj-Napoca, strada Câmpului, constatate prin procesul verbal de contraventie nr.2151/18.06.2009, in termen de 3 luni de la data ramanerii irevocabile a hotărârii.

La solicitarea pârâtului Șeulean Ioan au fost emise autorizatiile nr.1556/9.11.2009, 1554/9.11.2009 si 1555/9.11.2009, eliberate pentru cate un corp de cladire cu cate 7, respectiv 6 locuinte insiruite, insa in baza aceleiasi documentatii tehnice care a fost autorizata cu AC nr.1210/25.07.2008.

Raportul de expertiza întocmit în cauză de expert tehnic judiciar ing M. E. F relevă în cuprinsul răspunsului vizând respectarea autorizației emise de către pârât că a fost respectată parțial autorizația emisă, fiind respectat amplasamentul care corespunde cu PUD -ul avizat prin HCL nr 269/08.07.2008 .

bloc si casa campului fnRaportat la înălțimea construcției nou edificate a pârâtului, expertul evidențiază că autoritatea pârâtă, Municipiul Cluj Napoca, nu a respectat ordinul nr 536/23.06.1997 emis de Ministerul Sănătății .

Aspectele evidențiate au determinat reclamanții să formuleze, în fața instanței de apel, excepția de nelegalitate a HCL 269/08.07.2008 și a autorizațiilor de construire nr. 1554, 1555,1556/09.11.2009, cererea fiind trimisă instanței competente potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr 554/2004 , forma în vigoare la data de 15.03.2013 .

TRIBUNALUL Cluj, Secția Mixtă de Contencios Administrativ și Fiscal, de Conflicte de Muncă si Asigurări Sociale, prin SENTINTA CIVILA Nr. 3476/ 24 Aprilie 2014 a admis excepția de nelegalitate invocată de reclamanții Roșca Adrian Cosmin si Roșcan Ana Monica, in contradictoriu cu paratii Șeulean Ioan si Municipiul Cluj Napoca, și in consecință: Constată nelegalitatea HCL nr. 269/2008 pentru aprobarea PUD nr.xxxxx/2008 și a autorizației de construire nr.1210/2008 emisă de Primarul Municipiului Cluj-Napoca.

Instanța a reținut că în urma măsurătorilor realizate în cadrul expertizei tehnice, realizate de expert tehnic judiciar Lubinschi N. A., se constată ca zona de umbră pe care o lasă blocul ridicat în baza Autorizației de construire nr.1210/2008 nu permite însorirea minima de o oră și jumătate zilnic pentru imobilul reclamanților.

Studiul de însorire a fost prezentat pentru mai multe ore pentru a se putea face o imagine cât mai corectă a perioadei de însorire pentru locuința reclamanților.

Măsurătoarea s-a realizat pentru data de 22 decembrie, în funcție de unghiul azimutal și de declinației soarelui în raport de planul orizontal (anexele 5-7, vederi din lateral și de sus) la orele 9; 12; 13,30; 14,30 și 15. Expertul a concluzionat că partea sud-vestică a locuinței începe să fie însorită după ora 12,00 și devine însorită în totalitate după ora 14,30 în condițiile în care soarele apune la ora 15,50. în concluzie, partea nord-estică a locuinței reclamanților nu este însorită pe toată durata zilei iar partea sud-vestică este însorită 1 oră și 20 de minute. Deci prima condiție nu este îndeplinită.

Din planurile prezentate se poate observa că nici cea de-a doua condiție nu este îndeplinită, respectiv că distanta dintre clădiri ar trebui sa fie mai mare sau cel puțin egala cu înălțimea clădirii celei mai înalte: distanța dintre clădiri este de max. 7,15 m față de înălțimea clădirii celei mai înalte care este blocul pârâtului Șeulean Ioan și care are o înălțime la coamă de 14,10 m față de cota terenului amenajat (aproape dublu).

Potrivit art. 2 din Ordinul nr. 536 din 23 iunie 1997 emis de Ministerul Sănătății pentru aprobarea Normelor de igiena și a recomandărilor privind mediul de viața al populației, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 140 din 3 iulie 1997: amplasarea clădirilor destinate locuințelor trebuie sa asigure însorirea acestora pe o durata de minimum 1 1/2 ore zilnic, la solstițiul de iarna, a tuturor încăperilor de locuit. Distanta dintre clădiri trebuie sa fie mai mare sau cel puțin egala cu înălțimea clădirii celei mai înalte, pentru a nu se umbri reciproc.

Ordinul nr. 119 din 4 februarie 2014, prin care a fost abrogat Ordinul nr. 536 din 23 iunie 1997 are același conținut normativ ca și textul mai înainte arătat, la art. 3, în ce privește obligația de respectare a standardelor de însorire: Amplasarea clădirilor destinate locuințelor trebuie să asigure însorirea acestora pe o durată de minimum 1½ ore la solstițiul de iarnă, a încăperilor de locuit din clădire și din locuințele învecinate. În cazul în care proiectul de amplasare a clădirilor evidențiază că distanța dintre clădirile învecinate este mai mică sau cel puțin egală cu înălțimea clădirii celei mai înalte, se va întocmi studiu de însorire, care să confirme respectarea prevederii de la alin. (1).

Tribunalul a constatat că respectarea avizului de însorire este obligatorie la emiterea autorizației de construire pentru construcțiile noi și a apreciat, în temeiul prevederilor art. 4 alin (2) și (3) din Legea nr.554/2004 că este întemeiată excepția de nelegalitate invocată de reclamanți cu privire la HCL nr. 269/2008 pentru aprobarea PUD nr.xxxxx/2008 și a autorizației de construire nr.1210/2008 astfel că a anulat HCL nr.269/2008 pentru aprobarea PUD nr.xxxxx/2008 și a Autorizației de construire nr. 1210/2008 emise de Primarul municipiului Cluj-Napoca.”

CURTEA DE APEL CLUJ, SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, prin DECIZIA CIVILĂ NR. 8546/ 22 Octombrie 2014 a respins recursul declarat de Primăria Cluj-Napoca și Ioan Șeulean împotriva sentinței civile nr. 3476 din 24.06.2014.

”Apărările pârâtului Municipiul Cluj-Napoca sub aspectul lipsei faptei producătoare de prejudicii nu pot fi validate întrucât instanța de contencios administrativ a reținut cu caracter irevocabil că a procedat la emiterea actelor administrative cu nerespectarea prevederilor legale, așa cum s-a evidențiat anterior prin evocarea sentinței nr 3476/ 24 Aprilie 2014 a TRIBUNALULUI Cluj și a deciziei nr. 8546/ 22 Octombrie 2014 a Curții de Apel Cluj.

Cu privire la întinderea prejudiciului încercat de reclamanți, Curtea reține că expertul tehnic judiciar ing. M. E. F. a stabilit că valoarea imobilului, teren si construcție, aflat in proprietatea reclamantilor inainte de edificarea blocului paratului a fost de 195.900 euro (709.393 lei) iar aceasta valoare s-a diminuat cu 40% datorita executiei blocului paratului, aflandu-se o treime din zi in umbra acestuia, valoarea actuala a imobilului reclamantilor ajungand la suma de 425.636 lei. De asemenea, s-a constatat ca lungimea parcelei reclamantilor este de 34,47 m, iar lungimea blocului paratului este de 50,75 m, ceea ce înseamnă că nu numai suprafața construită ci și curtea este umbrită de bloc. Aspectele evidențiate au fundamentat concluzia expertului că prejudiciului suportat de reclamanți se ridica la suma de 283.757 lei.

Din această perspectivă corect a reținut prima instanță că diminuarea valorii de circulație a imobilului aflat in proprietatea reclamanților se datorează împrejurării ca acesta este umbrit in totalitate de imobilul edificat de parat, o treime din zi, împrejurare care in opinia expertului justifica scăderea valorii imobilului cu 40%.

Subsecvent soluționării excepției de nelegalitate apare evident că imobilul reclamanților nu beneficiază de nivelul de însorire apreciat ca fiind necesar prin Ordinul Ministerului Sănătății datorită regimului de înălțime al imobilului edificat de pârâtul Șeulean Ioan si amplasarea acestuia in raport de limita de proprietate, așa cum au fost acestea aprobate prin PUD-ul nr.xxxxx/27.03.2008 avizat conform Hotărârii Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca nr.269 din 8.07.2008, care a fost declarată nelegală și în baza căruia a fost emisă autorizația de construire nr.1210/25.07.2008.

Prejudiciul constatat de expert, cauzat apelanților, consta in scăderea valorii de piața a imobilului ca urmare a nerespectării exigentelor privitoare la însorirea acestuia la emiterea autorizației de construire, împrejurare care demonstrează relația existentă între faptele pârâtului Ș______ I___ și declararea ca nelegale ale actelor emise de pârâtul Municipiul Cluj-Napoca .

Apelanții au susținut că Instanța de fond, deși a fost finalmente investita cu soluționarea unei acțiuni in răspundere civila delictuala pentru repararea prejudiciului cauzat reclamanților de intimați, a incercat in mod nejustificat sa imprime litigiului natura de contencios administrativ. Trebuie observat ca niciunul dintre intimații din prezenta cauza nu a invocat prin apărările formulate in dosar nuanțe de contencios administrativ întrucât in urma renunțării la capătul de cerere privind desființarea construcției, instanța a rămas investita doar cu soluționarea unei acțiuni ce avea ca obiect pretenții izvorâte din răspunderea civila de natura delictuala.

Teza apelanților nu poate fi însă validată întrucât litigiul deși apare ca având ca obiect o acțiune în răspundere delictuală, faptele imputate derivă din activități fundamentate pe raporturi de natura celor care intră în sfera de control a instanței de contencios administrativ.

Legalitatea demersurilor pârâtului Municipiul Cluj-Napoca a fost examinată de instanța de contencios administrativ, iar raporturile stabilite între pârâtul Șeulean Ioan, care în calitatea sa de comerciant a solicitat autorității pârâte emiterea anumitor autorizații pentru atingerea scopurilor sale economice, de asemenea, se circumscriu sferei contenciosului administrativ căzând sun incidența jurisdicției civile, în speță a instanței specializate doar faptele celor 2 pârâți care au creat prejudiciul reclamanților .

Apărarea intimatului Municipiul Cluj-Napoca vizând autoritatea de lucru judecat în raport de cele statuate prin Sentința civilă nr 2356/2010 a Judecătoriei Cluj Napoca, va fi înlăturată reținându-se că deși prin acțiunea introductivă de instanță reclamanții au solicitat obligarea intimatului Seulean Ioan la desființarea construcției edificate ilegal in Cluj-Napoca, strada Câmpului, iar in subsidiar obligarea acestuia la repararea prejudiciului reprezentat de scăderea valorii de piața a imobilului ca urmare a edificării de acesta a blocului de locuințe colective, ulterior cererea a fost precizată fiind restrânsă doar la petitul având ca obiect răspundere civila delictuală.

Limitele investirii instanței fiind astfel stabilite verificarea condițiilor necesare pentru validarea excepției invocate de pârâtul Municipiul Cluj-Napoca nu se mai impunea .

Intimatul Șeulean Ioan a apreciat că prima instanță nu a cercetat fondul cauzei astfel că și în raport de soluția pronunțată de instanța de contencios administrativ suntem în prezența unei soluții de necercetare a fondului .

Argumentul intimatului că în raport de statuările instanței că analiza faptei ilicite săvârșite de pârâți nu poate fi realizata in acest cadru procesual, instanța fiind investita cu o acțiune comercială, iar aspectul in discuție putând fi examinat numai în cadrul unei acțiuni in contencios administrativ, nu poate fi validat.

Prima instanță verificând îndeplinirea condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale a apreciat că la momentul verificării de instanța de drept comun probele administrate nu dovedesc o faptă în sensul afirmat de reclamanți raportat la caracterul actelor administrative și în raport de susținerile reclamanților cu privire la faptele imputate pârâților precum și probatoriul administrat ceea ce evocă tocmai o cercetare a fondului cauzei .

Susținerile intimatului cu privire la omisiunea primei instanțe de cercetare a fondului cauzei vor fi înlăturate toate aspectele evocate în considerentele sentinței apelate relevând că prima instanță a cercetat fondul cauzei și a valorizat toate probele administrate precum și chiar apărările invocate de pârâți au determinat analiza în aceste limite a actelor administrative declarate nelegale de instanța de contencios administrativ .

Caracterul solidar al răspunderii pârâților se fundamentează pe săvârșirea faptelor în mod conjugat, faptele pârâților fiind diferite dar producând un rezultat unic, prejudicierea reclamanților în maniera demonstrată prin rapoartele de expertiză întocmite atât în fața instanței specializate cât și în fața instanței de contencios administrativ .

Întinderea răspunderii fiecăruia din pârâți pentru fiecare din fapte nu se impune a fi determinată întrucât din faptele coroborate ale acestora a fost creat un prejudiciu unic, diminuarea valorii imobilului proprietatea reclamanților .

Fapta independentă doar a unuia din pârâți nu ar fi fost de natură să atragă un astfel de rezultat dar faptele lor corelate au atras acest prejudiciu .

Aserțiunile intimatului cu privire la limitarea răspunderii sale fundamentat pe concluziile raportului de expertiză vor fi înlăturate reținând că prin punerea în operă a actelor nelegale, invocate în apărare de pârât până la momentul declarării lor ca nelegale a fost creat prejudiciul reclamanților astfel că intimatul pârât Șeulean Ioan nu poate fi exonerat de răspundere .

Curtea reține că sunt dovedite toate elementele necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale în ceea ce privește pârâții, faptele fiind cele invocate de reclamanți: autorizația a fost emisă cu nerespectarea dispozițiilor legale, iar intimatul Șeulean Ioan a schimbat destinația caselor unifamiliale in tronsoane de bloc, cauzalitatea apărând ca demonstrată de expertiza întocmită, valoarea imobilului reclamanților fiind diminuată urmare a edificării construcției în scopul obținerii de profit cu ignorarea normelor legale și a autorizațiilor emise , iar întinderea prejudiciului fiind de asemenea confirmată de expertul desemnat .

Considerentele evidențiate au demonstrat că apelul declarat, în raport cu soluția pronunțată de instanța de contencios administrativ și întreg probatoriul administrat, apare ca fiind fondat astfel că în baza art. 296 și urm C. pr. civ., Curtea va admite apelul declarat de reclamanții Roșca Adrian Cosmin si Roșca Ana Monica, împotriva sentinței civile nr. 4385 din 29.11.2012 pronunțată în dosarul nr.1397/1285/2012 al Tribunalului Specializat Cluj pe care o schimbă in tot in sensul că admite acțiunea precizată și in consecință: obligă pârâții in solidar, la plata către reclamanți a sumei de 283.757 lei cu titlu de despăgubiri .

Potrivit prevederilor art. 274 C pr civ intimații vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată în sumă 12.992,85 lei, din care 2560 lei către reclamanți , reprezentând onorariul avocațial și suma 10.432,85 lei, reprezentând cuantumul taxei judiciare de timbru pentru care prin încheierea din 11.02.2013 a fost admisă cererea de acordare a ajutorului public judiciar, în temeiul art. 18 din OUG 51/2008, în favoarea statului.”
Sursa text și foto: clujust.ro