Irlanda a cunoscut în preistorie un val masiv de migrație din Orientul Apropiat și Europa de Est care explică dezvoltarea agriculturii și munca cu unelte de bronz, potrivit secvențierii genetice a relicvelor antice ale locuitorilor din acest teritoriu efectuate de cercetători irlandezi, informează agenția France Presse (AFP).
Acest studiu ale cărui rezultate au fost publicate la sfârșitul acestui an în Statele Unite permite să se pună capăt unei dezbateri recurente în rândul oamenilor de știință, o parte dintre aceștia estimând că trecerea de la modul de viață bazat pe vânătoare și cules, la agricultură și, apoi, la uneltele de bronz, în insulele britanice a fost rezultatul unei adaptări locale.
Însă, studiul genomic arată că această trecere la agricultură și la unelte de bronz a fost făcută sub influența noilor grupuri de indivizi veniți din Orientul Apropiat și Europa de Est.
Cercetătorii au secvențiat genomul uneia dintre primele cultivatoare de pământ care a trăit acum aproximativ 5200 ani acolo unde acum este orașul Belfast și al altor trei oameni care au fost contemporani între ei în epoca bronzului, acum 4000 de ani.
Modificările culturale profunde consecutive acestor aporturi generice masive se pot afla de asemenea la originea limbilor celtice occidentale, spun autorii acestui studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) care răspunde la întrebările cheie asupra originii irlandezilor și a culturii lor.
„Un mare val de modificări ale genomurilor a avut loc și s-a maturizat în Europa de la nordul Mării Negre până în Europa în epoca bronzului, iar acum știm că el s-a desfășurat până la țărmurile insulelor cele mai vestice ale continentului”, a explicat Dan Bradley, profesor de genetică de la Trinity College din Dublin, autorul principal al studiului.
„Amploarea acestor bulversări genetice a făcut să se nască de asemenea posibilitatea altor modificări sau chiar introducerea limbilor ancestrale din care s-au format limbile celtice”, a adăugat el.
„Noi credem că femeia din neolitic de acum 5.200 de ani al cărui genom l-am secvențiat — pornind de la oseminte — a avut 60% din origini în Orientul Apropiat”, regiunea în care s-a născut agricultura acum aproximativ zece mii de ani, a precizat cercetătorul într-un e-mail pentru agenția France Presse.
Probabil avea părul negru, ochi căprui și semăna mai mult cu un european din sud, a menționat Dan Bradley.
Cu toate acestea, cei trei bărbați mai recenți, din epoca bronzului, ale căror relicve au fost descoperite pe insula Rathlin din largul coastelor irlandeze au avut 30% din strămoși veniți de la nordul Mării Negre, dintr-o regiune care se întinde între Ucraina și Rusia de astăzi.
Cromozomul lor Y prezintă caracteristicile frecvente printre irlandezi: trăsături genetice care dau ochi albaștri, precum și cea mai importantă mutație (C282Y) a unei gene care cauzează hemocromatoza, o boală ereditară relativ frecventă la populațiile de origine celtică. Hemocromatoza provoacă o acumulare treptată de fier în diferite țesuturi ale organismului.
„Asemănarea dintre genomurile celor trei bărbați din epoca bronzului și cele ale irlandezilor, scoțienilor și galezilor moderni este foarte puternică, sugerând dobândirea trăsăturilor majore din genomul celtic insular acum 4.000 de ani”, a spus Lara Cassidy, unul dintre autorii studiului și, de asemenea, profesor de genetică la Trinity College.
