Maramureşenii se pot lăuda că sunt cei mai buni la producerea seminţelor de brad. O spun cifrele şi cantitatea mare şi de foarte bună calitate a seminţelor de brad obţinute toamna trecută la Cărbunar.

”A fost cea mai mare producţie în toamna anului 2015 în ceea ce înseamnă fructificaţia la brad. Au fost recoltate, de pe cele 10 hectare de brad, 2.100 de kilograme de seminţe pure. Interesant este faptul că datorită cantităţii deosebite, a avut şi o calitate foarte mare, deci germinaţia seminţelor este de 66% şi la nivel de brad, de specia brad se spune că peste 40% este de calitatea I. A fost aproape dublu în ceea ce înseamnă calitatea
acestei seminţe. Ne-am bucurat pentru că se pare că, din alte plantaje din ţară, acesta a oferit cele mai bune seminţe forestiere”, a declarat Mihai Leşan, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Maramureş.

De aproape 40 de ani în Maramureş a fost înfiinţat un plantaj dar puţini sunt cei care ştiu ce este acesta şi la ce se foloseşte.

“Într-adevăr, în Maramureş, în 1979, s-a înfiinţat un plantaj, asta înseamnă o rezervaţie de seminţe sau o pădure destinată exclusiv producerii de seminţe forestiere compusă din trei specii: 20 de hectare de molid, 10 hectare de brad şi 5 hectare de larice. Plantajul respectiv este situat pe teritoriul Ocolului Silvic Baia Sprie în zona localităţii Cărbunar.După aproape 38 de ani de la înfiinţarea acestui plantaj în care s-au făcut eforturi deosebite din punct de vedere atât economic cât şi a forţei de muncă a silvicilor din zona Maramureşului, iacătă acest plantaj oferă ceea ce se spera la nivelul anilor 80 că va face”, a explicat Leşan.

O parte dintre seminţele produse în toamna trecută în Maramureş vor ajunge în pădurile din nordul ţării. Pentru că este vorba despre seminţe de o calitate foarte bună, este posibil ca ea să fie trimisă şi la export.

„Am reuşit să valorificăm şi la alte direcţii silvice, am dat în jur de 300 de kilograme de seminţe la Direcţia Silvică Harghita, în zonă de altfel de brad, la Direcţia Silvică Neamţ am dat vreo 300 de kilograme de seminţe, iar restul sau mare parte le-am folosit în pepinierele noastre pentru a avea puieţi de provenienţă locală, din plantaj şi o parte le-am conservat pentru a avea şi anul viitor. Ne bucurăm că în sfârşit acest plantaj a ajuns să producă aşa cum era de dorit la nivelul anului 1980. Există cereri de export de seminţe, lumea a sesizat faptul că este o calitate deosebită a acestora şi s-ar putea ca din ceea ce am conservat să facem un contract de export în Germania”, a spus inginerul silvic.