Secole în şir se credea că tutunul are proprietăţi curative extraordinare, mestecându-l se credea că poţi vindeca durerea de dinţi… Acum i se cunosc efectele nocive, dar popularitatea sa nu a scăzut deloc. Iată câteva repere din istoria tutunului:
1. Tutunul are o lungă istorie în America de Sud. Mayaşii au reprezentări în piatră ale plantei datând din anii 600-900. Ei fumau tutunul dintr-o pipă, actul având însemnătate religioasă şi medicală. Tutunul creşte în Americi de aproape 8000 de ani.
2. În secolul al XVI-lea, medicul spaniol Nicolas Monardes, autor al unei cărţi despre plantele medicinale din Lumea Nouă, susţine că tutunul poate vindeca peste 36 de boli. În acelaşi secol, Thomas Harriet propune fumatul ca metodă de consum al tutunului, dar se înregistrează multe decese pentru că persistă obiceiul de a se fuma pe nas.
3. Este prima cultură dezvoltată exclusiv pentru bani din America de Nord, prima sursă de venit a coloniştilor din Jamestown, 1612. Revoluţia americană îşi dobândeşte fondurile pentru războiul cu Marea Britanie prin comerţul cu tutun.
4. La 1800 oamenii încep să consume regulat tutun, fie mestecat, fie fumat. Cantitatea consumată nu depăşeşte însă 40 de ţigări pe an. În 1826 se descoperă forma pură de nicotină.
5. Primele ţigări destinate consumului individual încep să se vândă în 1865, la iniţiativa lui Washington Duke, care deţine o mare cultură în Raleigh, California. Ţigaretele rulate sunt vândute soldaţilor participanţi la războiul civil.
6. Practica fumatului se extinde considerabil o data cu inventarea de către James Bonsack, în 1881, a maşinii de făcut ţigări. Maşina putea rula 120.000 de ţigări zilnic. Primul brand poartă numele de Duke of Durham, Washington Duke şi fiul său fiind cei care pun bazele primei companii de profil din America, American Tobacco Industries.
7. Producţia creşte considerabil în perioada celor două războaie mondiale, producţia ajungând în 1944 la 300 de miliarde de ţigări pe an. Şase companii importante se dezvoltă: Philip Morris, R.J. Reynolds, American Brands, Lorillard, Brown & Williamson, and Liggett & Myers.
8. În 1965 Congresul adoptă legea The Cigarette Labelling and Advertising Act, conform căreia fiecare pachet trebuie să conţină o etichetă care să avertizeze asupra riscurilor la care se expun consumatorii.
9. În anii ’80 apar noi branduri cu conţinut mai scăzut de gudron şi nicotină şi filtre îmbunătăţite. Războiul gudronului are drept cauză competiţia agresivă dintre companiile care vizează producţia a peste 100 de feluri de ţigări cu conţinut scăzut de gudron.
10. În 1984 Congresul adoptă legea denumită Comprehensive Smoking Education Act, care obligă companiile să modifice eticheta de avertizare o data la 3 luni, dar industria tutunului este în continuare în plin avânt. În anii ’90 există o competiţie acerbă pentru primul loc în cadrul celor mai de succes branduri între Marlboro şi Coca-Cola.

historia.ro